Cazinoul din Constanţa este o clădire istorică fiind unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale oraşului. Este un important punct de reper istoric pentru locuitorii oraşului dar şi pentru turiştii veniţi pe litoralul românesc.

În zona în care se află astăzi cazinoul, mai fusese, între 1880-1902, o construcţie de lemn, loc pentru spectacole de teatru, baluri şi diverse alte evenimente. Construcţia unui edificiu cu funcţii asemănătoare marilor cazinouri europene a început anul 1904. Edificiul constănţean a fost terminat în anul 1910 şi inaugurat în anul 1912, ocazie cu care s-au făcut şi ultimele retuşuri.

În anul 1937 au fost efectuate lucrări de restaurare şi modernizare ale Cazinoului, iar în timpul celui de-al doilea război mondial a fost transformat în spital. În perioada regimului comunist acesta a fost transformat în restaurant, ulterior a fost restaurant, iar în anul 2000 a trecut în administrarea Primăriei Constanţa.

Clădirea neglijată ani de zile de autorităţi, se găseşte în prezent într-o stare avansată de degradare, necesitând lucrări de consolidare şi restaurare. Structura de rezistenţă prezintă degradări semnificative mai ales în zona subsolului. Prezintă, de asemenea, o foarte puternică deteriorare a elementelor de arhitectură.

Adoptarea proiectului de hotărâre a Guvernului privind transmiterea imobilului – teren şi construcţie – “Cazino Constanţa“, aparţinând domeniului privat al Municipiului Constanţa, din administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanţa în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului constituie o măsură de salvare a unuia dintre cele mai importante monumente istorice din România.

În urma realizării lucrărilor de consolidare şi restaurare, cazinoul, această clădire care s-a integrat istoriei, va deveni un veritabil centru de divertisment de anvergură internaţională, îşi va recăpăta menirea de loc unde se poate juca sau organiza evenimente fastuoase şi atractive, de interes pentru locuitorii Constanţei şi pentru turiştii veniţi pe litoralul românesc. Cazinoul va deveni un obiectiv turistic şi cultural major care va putea găzdui conferinţe, simpozioane şi reuniuni naţionale şi internaţionale.

Predarea – preluarea imobilului se face pe bază de protocol încheiat între Consiliului Local al Municipiului Constanţa şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Imobilul se transmite de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în folosinţă gratuită, potrivit legii, Companiei Naţionale de Investiţii “C.N.I.” – S.A., pe întreaga durată a realizării obiectivului de investiţie “Consolidare şi restaurare Cazino Constanţa”.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, respectiv Compania Naţională de Investiţii “C.N.I.” – S.A, vor proteja şi vor păstra regimul de monument istoric al imobilului, conform Anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare, pe toată durata administrării şi, respectiv folosinţei gratuite a imobilului.

Finanţarea obiectivului de investiţie “Consolidare şi restaurare Cazino Constanţa” se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse de finanţare legal constituite.

Indicatorii tehnico – economici ai obiectivului de investiţie “Consolidare şi restaurare Cazino Constanţa” se aprobă conform legislaţiei în vigoare.

După efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de către Compania Naţională de Investiţii “C.N.I.” – S.A, imobilul consolidat şi restaurat se predă pe bază de protocol Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Imobilul consolidat şi restaurat trece în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanţa, fiind predat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pe bază de protocol.

La finalul acestui proiect, Cazinoul din Constanța va reintra în circuitul turistic al orașului, putând deveni un obiectiv cultural major. O clădire de patrimoniu cu care constănțenii se pot mândri!

Guvernul a fost de acord cu propunearea noastră de a obliga proprietarii să-şi întreţină clădirile, dar şi cu posibilitatea ca statul să susţină acest demers.

Astfel, în proiectul de lege propus de noi şi care va fi dezbătut în Parlament, sunt prevăzute mai multe modalităţi care statul poate să ajute.

Acordarea de credite bancare de la instituţii de credit, cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată pentru proprietarii sau asociaţiile de proprietari care decid să realizeze lucrările de reabilitare.

Suportarea costurilor de către autoritatea publică locală dacă proprietarul/ proprietarii fac dovada că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie.

Pentru clădirile amplasate în zone construite protejate sau în centrele istorice ale localităţilor, precum şi în staţiunile/localităţile/ zonele turistice, balneare, climatice şi/ sau balneoclimatice, autoritatea publică locală poate co-finanţa cheltuielile legate de aceste intervenţii.

Pentru clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, MDRT, prin programe specifice aprobate în condiţiile legii, poate asigura de la bugetul de stat prin bugetul propriu, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie care se execută la anvelopa acestor clădiri.

Totodată, dacă proprietarul imobilului refuză să execute lucrările de reparaţii, după notificarea prealabilă, primarul poate solicita consiliului local aprobarea executării de către autoritatea publică a lucrărilor de intervenţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul local, cu condiţia constituirii dreptului de creanţă şi a recuperării cheltuielilor de la deţinători până la data recepţiei finale a lucrărilor.

Cu alte cuvinte, trebuie să existe voinţă pentru a face acest lucru, pentru că statul este gata să susţină investiţia în proprietăţi private, numai pentru a evita pericolul public pe care clădirile degradare îl reprezintă. Subliniez că prioritatea noastră este reabilitarea clădirilor vechi, aflate într-o stare avansată de degradare, indiferent de destinaţia acestora. Nu ne propunem să obligăm locatarii de la blocuri să reabiliteze faţadele blocurilor de locuit, din cartiere, care în general nu prezintă deteriorări ale faţadelor de natură să afecteze siguranţa publică.

Cei care doresc să ia un credit pentru reabilitarea faţadei trebuie să aibă 10% din valoarea creditului şi să nu înregistreze mai mult de două rate scadente şi neachitate la plata facturilor de utilităţi. Returnarea unui astfel de credit se face în 5 ani.

O serie de clădiri vor fi exceptate de la obligaţia renovării: clădirile cu probleme structurale expertizate tehnic şi încadrate, în condiţiile legii, în clasa I de risc seismic, clădirile reabilitate termic sau în curs de reabilitare şi clădirile şi ansamblurile clasate sau în curs de clasare, ca monumente istorice.

Sper ca Parlamentul va înţelege impactul pe care aceaste prevederi îl pot avea asupra siguranţei publice şi esteticii urbane, cu consecinţe în plan economic şi social, şi va fi de acord cu proiectul nostru de lege fără a-i aduce modificări majore.

În conceperea acestui program s-a plecat de la nevoia acută de infrastructură edilitară resimţită în numeroase zone ale ţării şi de la faptul că fondurile europene alocate României pe perioada 2007-2013 s-au dovedit insuficiente faţă de numărul mare de proiecte pregătite pentru acest gen de lucrări.

Programul este compus din mai multe sub-programe gestionate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (primele 4) şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (următoarele două):

- 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local

- Modernizarea satului romanesc

- Sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate

- Alimentare cu apă a localităţilor

- Programe multianuale de mediu şi gospodărire a apelor

-Infrastructura în domeniul gospodăririi apelor, lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor, mărirea gradului şi/sau de siguranţă a barajelor şi reabilitarea şi protecţia zonei costiere.

Pentru sub-programele gestionate de MDRT, ministerul va centraliza propunerile de investiţii primite de la autorităţile publice locale. Reprezentanţii autorităţolor publice locale vor întocmi şi transmite documentaţiile care stau la baza solicitărilor de realizare a investiţiilor, fiind de asemenea obligaţi să obţină acordurile şi avizele necesare pentru aprobarea finanţării şi derularea lucrărilor. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii, pe baza cărora se realizază documentaţia de achiziţie publică, vor fi aprobaţi în Consiliul tehnico-economic al MDRT sau Consiliul interministerial de avizare lucrări publice de interes naţional şi locuinţe.

În perioada de execuţie, lucrările sunt finanţate de prestatorii, executanţii şi furnizorii cărora le sunt atribuite calupuri de lucrări în urma licitaţiilor publice. Aceştia pot contracta credite bancare cu garanţie de stat, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru a realiza lucrările contractate. Fiecare constructor se poate asocia cu orice bancă sau fond de investiţii doreşte, pentru a participa la licitaţiile de atribuire a lucrărilor. MDRT va organiza licitaţiile pe calupuri, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind achiziţiile publice.

Plata lucrărilor realizate şi recepţionate se face pe bază de factură emisă conform situaţiilor de lucrări, întocmită de executant, verificate şi aprobate conform legii, începând cu anul 2013, în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie. Programul se derulează până în 2015, iar termenul de restituire de plată a costurilor lui este 2020.

Dintre sub-programele menţionate anterior, cel mai avansat este cel referitor la modernizarea a 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local. Avansam cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru toate judeţele, iar apoi vom începe licitaţiile, în pachete de câte două judeţe.

Anul acesta vom avea primele drumuri judeţene şi locale reabilitate şi modernizate în baza unui program guvernamental gândit pentru a susţine investiţiile în infrastructură, chiar dacă bugetul de stat este mai sărac ca în anii anteriori. Aşadar, cu dialog şi creativitate, pot fi găsite soluţii pentru orice problemă.

Era nevoie de o lege a turismului, pentru că reglementările referitoare la turism se regăsesc astăzi în nenumărate acte normative, emise de-a lungul mai multor ani, în aşa fel încât este foarte greu să poţi să-ţi faci o imagine unitară asupra cadrului legislativ referitor la turism, lucru care se vede în felul în care funcţionează turismul românesc.

Această lege aduce o limpezire, o lămurire a atribuţiilor legate de dezvoltarea, promovarea turismului, între autoritatea publică centrală, între autorităţile publice locale, şi stabileşte pentru fiecare dintre acestea care este rolul în dezvoltarea turismului, în dezvoltarea infrastructurii turismului, organizarea staţiunilor turistice şi în promovarea turismului românesc. Între noutăţile pe care legea turismului le aduce pentru turismul românesc este aceea că acordă o atenţie deosebită diferitelor ramuri de turism. Avem capitole separate pentru diferitele tipuri de turism, cel mai important fiind acela referitor la turismul de litoral.

Prin lege, toţi operatorii au obligativitatea, sub sancţiuni ferme, de a avea deschisă activitatea în perioada 1 mai – 1 octombrie şi de a oferi un cadru proprice desfăşurării activităţilor de turism. Totodată, utilizarea plajelor turistice va fi permisă numai către şi pentru operatorii de turism din staţiunile de pe litoral.

Prin această lege, creăm cadrul şi dăm criteriile după care staţiunile turistice în care există resurse balneoclimaterice să fie definite, aşa cum se întâmpla şi în trecut.

O altă prevedere nouă se referă la înfiinţarea parcurilor turistice. De asemenea, prin această lege, se înfiinţează asociaţiile de dezvoltare şi promovare turistică la nivel regional. De fapt este o reglementare a acestor asociaţii, care astăzi funcţionează dealtfel, dar vor avea un cadru special legislativ. Tot acum am creat cadrul legal pentru înfiinţarea unei entităţi speciale care să se ocupe de promovarea turismului românesc, în care vor juca un rol important şi reprezentanţii industriei de profil.

Creăm, de asemenea, un sistem propriu de gestiune şi analiză a informaţiilor utile în turism, pentru că astăzi, aşa cum se ştie, funcţionăm cu informaţii date prin Institutul Naţional de Statistică, informaţii pe care nu le considerăm deloc relevante pentru realităţile din turism, din prezent.

Elementele de patrimoniu turistic se vor înscrie în Registrul general al patrimoniului turistic, care va fi deţinut şi administrat la MDRT, iar certificarea rezultată conferă proprietarului sau administratului obiectivului dreptul de a valorifica în scop turistic elementele de patrimoniu turistic atestate.

Este o lege care va reuşi să reglementeze turismul românesc, îi va da o coordonare şi, în viitorul apropiat, va putea să aşeze drumul acestui sector – turismul românesc, aşa cum ne străduim să încercăm s-o facem de doi ani de zile.

Initiativa noastra legislativa, care urmareste schimbarea in bine a vietii bucurestenilor, este de fapt o lege de reformare administrativa a capitalei. Am pornit in acest proiect de la realitatea ca sisitemul actual de impartire a raspunderii si a resurselor  administrative ale municipiului Bucuresti impiedica dezvoltarea unitara si coerenta a capitalei. Astfel, am constatat ca se impune:

1. Existenta unui buget agregat al municipiului Bucuresti, care sa permita reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferite zone ale capitalei si planificarea strategica a dezvoltarii acestui oras. Astazi, Bucurestiul nu are un buget agregat, ci are 7 bugete care nu au nicio legatura unul cu celalalt. Bugetul sectorului 1, de exemplu, este de 6 ori mai mare decat bugetul sectorului 5, motiv pentru care exista diferente majore intre cele 2 sectoare in ceea ce priveste gradul de confort urban. Primaria Generala a Municipiului Bucuresti nu poate face o previziune a veniturilor proprii ale capitalei, deoarece acestea sunt colectate si gestionate la sectoare. Intr-un asemenea context, nu se poate vorbi despre credite municipale de dezvoltare, si nici despre planificarea dezvoltarii orasului ca intreg. In consecinta, dupa legile in vigoare astazi, nu putem vorbi despre viitorul capitalei. Şi nu este corect faţă de bucureşteni.

2. Acordarea de competente exclusive Primariei Generale a Municipiului Bucuresti referitoare la politicile de urbanism. Am asistat cu totii neputinciosi, in ultimii ani, la degradarea peisajului urban din capitala, pe fondul luptelor revansarde intre CGMB si consiliile de sector pe PUZ-uri cu dedicatie, pe PUD-uri care fac derogari de la PUZ-uri, pe controlul asupra a ceea ce se construieste. Avem in capitala, in domeniul urbanismului, un sistem caracterizat de slabiciune si confuzie, care incurajeaza coruptia si distruge infatisarea orasului. Trebuie sa schimbam aceasta stare de fapt. Primaria Generala a Municipiului Bucuresti trebuie sa elaboreze, de altfel, politicile sectoriale de dezvoltare pe toate palierele dezvoltarii urbane.

3. Regandirea structurii si rolului sectoarelor din Bucuresti, respectiv a relatiei dintre acestea si primaria generala. Bucurestiul a mostenit o structura administrativa formata din 6 sectoare decupate ca niste felii dintr-un tort rotund, fiecare dintre ele avand in componenta o bucata din zona centrala. Interventiile complexe de regenerare urbana in acesta zona, atat de necesare, nu au putut atinge anvergura asteptata datorita unor competente de lidership si/sau de autorizari. In alte capitale europene, exista sectoare/districe ale caror functii care nu se suprapun cu cele ale municipalitatii. Deasemenea, in alte capitale exista o coordonare intre sectoare si capitala ca intreg, lucru care conduce la coerenta planurilor strategice ale orasului. Functiile sectoarelor trebuie sa se limiteze la zona serviciilor sociale si a prestatiilor directe catre populatie, in concordanta cu politicile elaborate de Primaria Generala a Municipiului Bucuresti.

Principalele prevederi ale Proiectului Legii Capitalei initiat de PD-L pentru rezolvarea incoerentele administrative semnalate sunt:

1. Formarea unui buget agregat al capitalei (in loc de 7 bugete cate exista in prezent) si alocarea banilor catre sectoare in baza unui plan de dezvoltare strategica a municipiului Bucuresti
2. Acordarea de competente exclusive Primariei Generale a Municipiului Bucuresti in domeniul urbanismului si in administrarea serviciilor publice municipale
3. Alegerea consilierilor generali prin vot uninominal
4. Desfiintarea consiliilor locale de sector
5. Inlocuirea celor 6 primari de sector de catre 6 viceprimari, membri ai Consiliului General al Municipiului Bucuresti

Am lansat proiectul Legii Capitalei in dezbatere publica si ne-am intalnit deja cu foarte multi bucuresteni, dar si cu reprezentanti ai societatii civile care au venit cu idei ce pot imbunatati substantial proiectul nostru. Cum va arata legea care se va discuta in Parlament? Vom stii acest lucru doar dupa ce vom incorpora in proiectul nostru opiniile bucurestenilor interesati de Bucurestiul anului 2020, de zestrea pe care o lasam noii generatii.

Proiectul de brand, initiat de ministerul pe care il conduc, este finantat din fonduri europene prin Programul Operational Regional 2007-2013 si are ca obiectiv crearea unei imagini pozitive si cresterea atractivitatii României in strainatate. In cadrul acestui proiect, am finalizat realizarea brandului si a planului de marketing pentru urmatorii patru ani.

În ceea ce priveste identitatea vizuala a brandului turistic, aceasta este sustinuta de un element grafic puternic ancorat in natura si traditia româneasca, completat de o invitatie adresata publicului tinta. Simbolul grafic sugereaza varietatea formelor de relief specifice României si trimite la elementele primordiale pamânt-apa, natura salbatica, aventura, dinamism. “Explore the Carpathian Garden” se constituie intr-o invitatie adresata tuturor celor care doresc sa descopere “carari neumblate” cu natura neatinsa, cultura autentica si traditii stravechi.

Brandul turistic al României, realizat de asocierea THR-TNS, a fost conceput pe baza unei ample cercetari de piata desfasurate in România si in cele 8 piete principale pentru turismul românesc, respectiv Germania, Marea Britanie, Italia, Rusia, Austria, SUA, Franta si Ungaria. Studiul include doua componente: una calitativa si alta cantitativa, cuprinzând 10.800 de interviuri telefonice, 90 interviuri directe, 2 focus grupuri, 5 workshop-uri cu echipa de proiect si 3 branding council-uri.

Concluziile cercetarilor de piata au evidentiat cele mai competitive 6 produse turistice ale României: circuitele culturale, turismul in natura, turismul rural, pachetele tip city break, turismul activ si de aventura, turismul balnear si wellness. În acelasi context s-a stabilit ca principalele avantaje competitive ale României sunt natura si peisajele neatinse (lantul Carpatilor, Delta Dunarii), unicitatea patrimoniului cultural (site-urile inscrise in patrimoniul UNESCO), precum si autenticitatea culturii si a stilului de viata.

O concluzie importanta a acestor studii este aceea ca turismul de masa nu se potriveste acum României, fiind mai eficient sa canalizam investitiile catre acele zone care s-au dovedit a detine un potential major. Zonele care vor reusi sa isi pastreze caracterul, autenticitatea si modul traditional de viata vor trezi interesul tot mai multor segmente de potentiali vizitatori, tinând cont de faptul ca pe piata internationala se remarca doua tendinte importante: aceea de sofisticare a gustului turistilor, aflati in cautare de experiente deosebite, precum si cresterea numarului celor care opteaza pentru vacante in care arta, cultura, istoria, educatia si spiritualitatea joaca un rol important.

Grupul tinta vizat este reprezentat de calatorii cu discernamânt (discerning travelers”), dispusi sa intreprinda eforturi suplimentare pentru a ajunge in locuri neexplorate si sa evadeze din zonele aglomerate de turismul de masa. Acesti oameni calatoresc frecvent, traiesc in orase medii/mari, duc o viata sanatoasa si activa, sunt deschisi si toleranti, aleg destinatii cu valori in care cred si pe care le impartasesc, respecta mediul natural, social si cultural, sunt experimentati in utilizarea tehnologiilor de ultima generatie, citesc mult, atât acasa, cât si in calatorii, cauta detalii despre locurile unde calatoresc folosind internetul, ghidurile de calatorie sau alte recomandari. Calatorii cu discernamânt sunt lideri de opinie si formatori de tendinte, iar recomandarile lor pot conduce la atragerea unor noi segmente de turisti catre destinatiile care i-au impresionat in mod placut.

Dupa finalizarea brandului, am elaborat Planul de marketing pentru activitatea de turism a Romaniei. Este vorba de un document care raspunde la urmatoarele intrebari: ce trebuie facut in acest domeniu in urmatorii patru ani, cum trebuie actionat, pe ce piețe, de ce, cu ce bani si cu ce scop. Cu alte cuvinte, Planul de marketing stabileste obiectivele pe care le urmarim ca sa ajungem o destinatie de turism competitiva, tacticile, actiunile, bugetul si responsabilii. Referitori la responsabilitati, acestea nu apartin exclusiv ministerului, ci, in egala masura ele apartin si autoritatilor publice locale, respectiv operatorilor din turism.

În acest an începem efectiv activităţile de promovare a României ca destinaţie turistică cu noua identitate vizuală şi pe platforma noului brand de turism. Vom avea foarte mult de muncit în următorii 4 ani, important este însă faptul că avem la dispoziţie fonduri europene nerambursabile alocate special pentru aceste activităţi. Spun „următorii 4 ani” pentru că lucrurile bune se construiesc în timp, chiar dacă uneori răbdarea ne părăseşte.

Guvernul a adoptat în vara anului 2010, la propunerea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ordonanţa de Urgenţă 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit. Potrivit documentului menţionat, reabilitarea poate să fie realizată cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală si dobanda subventionata de stat.

Ordonanţa de Urgenţă 69/2010 aduce, practic, două elemente de noutate. În primul rând, proprietarii de locuinţe unifamiliale (case) pot beneficia de ajutorul statului şi de condiţii avantajoase de finanţare pentru a-şi reabilita termic locuinţa, în condiţiile în care programul de reabilitare termică definit prin OUG 18/2009 se adresa doar proprietarilor din condominii (blocuri). În al doilea rând, cei interesati de reabilitarea termica pot beneficia de credite cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata de stat.

În plus, prin acest credit, pe lângă lucrările de reabilitare termică propriu-zisă, se mai poate finanţa şi achiziţionarea sau înlocuirea unei centrale termice sau chiar şi introducerea unor sisteme alternative pentru asigurarea parţială/ totală a energiei pentru apă caldă de consum, iluminat şi/sau încălzire.

Perioada de rambursare a creditelor bancare e de cinci ani. Este o perioadă de timp foarte bună pentru returnarea creditului contractat pentru reabilitarea termică a locuinţei. Practic, beneficiarii nu vor fi constrânşi să plătească în condiţii dezavantajoase, ca în situaţiile în care ar contracta un credit fără ajutorul nostru.

Este important ca toţi românii care vor apela la acest program de reabilitare termică să ştie că nu îşi vor ipoteca locuinţele pentru a beneficia de credit. Un lucru care mai trebuie ştiut este că dobânda aferentă creditelor bancare cu garanţie guvernamentală acordate beneficiarilor se suportă de către stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie. Pentru anul 2011 Guvernul a aprobat un plafon de garantare în valoare de 200 milioane lei pentru acest program.