Interviu pentru “Reporter Economic” (aprilie 2010)

Aprilie

Interviu pentru “Reporter Economic” (aprilie 2010)

Românii sunt mândri că trăiesc într-o ţară carpato-danubiano-pontică. Dacă ar trebui să recomandaţi o singură destinaţie din România care ar fi aceea şi de ce?

Nu aş putea să mă rezum la a recomanda o singură destinaţie turistică din România, pentru că turiştii sunt diferiţi şi cauta diverse forme de recreere: aş putea recomanda iubitorilor de natură şi pescuit Delta Dunării, persoanelor care au nevoie de relaxare şi tratament, staţiunile balneare, amatorilor de sporturi de iarnă, staţiunile montane, celor care vor să surprindă autenticul sărbatorilor, pensiunile agroturistice din Maramureş sau Bucovina, şi lista ar putea continua. Merită menţionat, în acest context, faptul că, în anul 2009, două destinaţii turistice din România au primit premiul “Mărul de Aur”: Mărginimea Sibiului şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Premiul a fost acordat de FIJET, cea mai veche asociaţie profesională din lume ce reuneşte scriitori şi ziarişti din domeniul turismului.

În ce măsură a afectat criza economică mondială industria turistică românească?

Situaţia economică dificilă prin care trece economia mondială se resimte fără îndoială şi în turismul românesc, astfel că în luna ianuarie 2010, comparativ cu luna ianuarie 2009, atât sosirile, cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o scădere cu 8,3%, respectiv, cu 10,6%. Comparativ cu luna ianuarie 2009, în luna ianuarie 2010 s-au înregistrat scăderi la punctele de frontieră atât la sosirile vizitatorilor străini (5,0%), cât şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (5,3%). Acest lucru nu înseamnă că ne resemnăm, este o bună ocazie pentru noi ca autoritate de reglementare să ne întrebăm ce putem face pentru a impulsiona turismul, dar şi pentru operatorii din turism să îşi analizeze avantajele competitive pe care se pot baza şi punctele slabe care trebuie eliminate din ofertele noastre.

Care a fost suportul primit, în această perioadă de criză, de mediul privat ce activează în industria turistică?

Ministerul derulează o serie de programe de dezvoltare a infrastructurii turistice, prin alocarea de sume de la bugetul de stat în completarea contribuţiilor de la bugetele autorităţilor locale. Avem, astfel, sub-programele: Schi în România, Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă, Dezvoltarea echilibrată şi integrată a staţiunilor turistice balneoclimaterice şi Dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre. Beneficiarii direcţi ai acestora nu provin neaparat din mediul privat, dar în mod indirect companiile private beneficiază şi ele de pe urma investiţiilor făcute de noi în parteneriat cu autorităţile publice locale. De exemplu, investind în modernizarea pârtiilor, atragem turişti noi, pentru o perioadă mai mare de timp, crescând astfel încasările hotelierilor şi a celor care oferă servicii conexe într-o staţiune. O altă componentă importantă de sprijin o constituie fondurile disponibile prin Programul Operaţional Regional – Axa 5. Prin această axă, mediul privat este atât beneficiar direct, prin investiţii în infrastructura turistică, dar şi beneficiar indirect, în urma acţiunilor de promovare a turismului intern care pot fi finanţate prin POR. Trebuie să amintesc şi eforturile de promovare timide pe care le-am făcut anul trecut, pentru mărirea sezonului pe litoral, pentru promovarea unor circuite culturale, dar şi pentru readucerea României în atenţia potenţialilor turişti din Europa, şi nu numai.

Ce arată bilanţul realizat pe anul 2009 pentu sectorul turistic românesc?

Sub impactul crizei economice mondiale, sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul 2009 mai mici decât în 2008. De asemenea, în ultimele luni ale anului 2009, plecările turistilor români în străinătate a scazut considerabil. Datorită acestor tendinţe, am acordat o atenţie specială promovării interne a turismului românesc. Numărul de turişti români reprezintă un procent semnificativ din totalul numărului de turişti care îşi petrec vacanţa în România şi Ministerul Turismului a avut campanii de promovare a Litoralului şi Bucovinei, de exemplu, ca destinaţii pentru petrecerea vacanţelor de Paşte şi de 1 Mai. În urma acestor campanii s-a înregistrat un număr aproximativ de 25.000 de turişti şi o valoare de circa 8 milioane Euro a încasărilor în perioada sărbătorilor pascale în cele două destinaţii.

Ce procent din PIB reprezintă profitul realizat pe sectorul economic de turism?

În 2009, ponderea în PIB a turismului, contribuţia directă, a fost de 2.1%. Dacă luăm în considerare contribuţia totală a domeniului în PIB, aceasta a fost de 5.7% în 2009. Evident că nu ne mulţimim cu atât şi derulăm proiecte de natură să ajute la creşterea acestui procent în produsul intern bun.

Este în momentul de faţă sectorul turistic românesc competitiv pe piaţa europeană? Pe ce loc se situează turismul românesc în clasamentul european?

Cu siguranţă turismul românesc trebuie să facă eforturi pentru a deveni competitiv la nivel european şi mondial. Lucrurile se îmbunătăţesc însă, rata de creştere a veniturilor din turism fiind una peste media europeană pentru România.

În cât timp consideraţi că industria turistică din România va ajunge la standarde europene?

Dorinţa noastră este ca turismul românesc să ajunga la standarde europene cât mai repede. Pentru acest lucru este nevoie de o conlucrare a autorităţii publice cu mediul privat, cu operatorii în turism. Noi depunem toate eforturile şi sperăm ca rezultatele să apară într-un interval scurt de timp: susţinem dezvoltarea infrastructurii şi punem un accent deosebit pe promovarea destinaţiilor turistice.

În ce măsură au fost accesate fondurile europene în industria turistică?

Valoarea totală a cererilor de finanţare depuse pe Axa 5 a Programului Operaţional Regional pană la începutul anului 2010 şi care vizează structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare este de aproximativ 983 milioane lei. Dintre acestea, au fost semnate contracte care vizează proiecte de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare în valoare de aproape 258 milioane lei. Interesul este foarte mare, dar nu toate proiectele au avut calitatea necesară pentru a primi finanţare europeană. Drumul a fost deschis, de acum sperăm în proiecte cât mai bune şi într-o implementare încununată de succes.

Este interesat mediul privat de proiectele şi parteneriatele public-privat pentru turism?

Parteneriatele public-privat sunt cea mai bună soluţie pentru a diversifica şi impulsiona investiţiile în turism. Pot spune că atât mediul privat cât şi administraţiile locale sunt în egală măsură interesate de parteneriate comune. Trebuie să fim conştienţi că statul nu poate fi investitorul principal în aproape niciun sector economic. Eu încurajez aceste parteneriate şi orice tip de abordare creativă în aceste sector.

Care consideraţi că sunt lacunele sectorului turistic românesc?

În primul rând, cred că abordarea turismului în România s-a făcut până acum destul de haotic, fără o gândire integrată şi o planificare strategică. Am vrut să atragem turişti pentru destinaţiile noastre şi cam atât, fără o idee clară despre ce i-ar face pe ei să îşi dorească acest lucru, ce îi reţine să vină şi care dintre aceste lucruri se pot remedia, ce ar trebui să primească în timpul sejurului pentru a se întoarce acasă încântaţi şi cu dorinţa de a reveni. Evident că infrastructura, fie că vorbim de cea de transport sau cea a unităţilor de cazare, reprezintă o problemă în România – să afirmi asta a devenit deja un clişeu.

Suma amenzilor contravenţionale aplicate în 2009, unităţilor de primire turistică, de Ministerul Turismului s-a dublat faţă de anul 2008. Care sunt factorii ce au condus la această situaţie?

Principalul factor a fost reorganizarea în 2009 a Direcţiei de control si autorizare pentru turism într-o structură cu reprezentanţe teritoriale, pe euro-regiuni, cumulată cu o uşoară suplimentare de personal, ceea ce a permis intensificarea acţiunilor de control din teritoriu. Avem unităţi de cazare bune şi foarte bune, dar, din păcate, şi unele care se mai abat de la respectarea reglementărilor. În plus, a fost înfiinţată o linie verde cu apelare gratuită şi permanentă, la dispoziţia turiştilor, în vederea transmiterii nemulţumirilor acestora cu care se confruntă în concedii, vacanţe sau călătorii, referitor la calitatea serviciilor de care au beneficiat sau nu – 0800 868 282.

Consideraţi că serviciile oferite de tour-operatori şi de prestatori au generat scăderea profitului din industria turistică?

Nu, nu cred acest lucru, principala cauză este situaţia economică dificilă prin care trece economia mondială. Convingerea mea este că serviciile oferite de tour-operatori şi de prestatori sunt din ce în ce mai bune, pentru că este singura lor şansă pentru a rămâne sau deveni competitivi.

Ce i-a îndepărtat pe turiştii străini de litoralul românesc, ce reprezenta pentru ei o adevărată atracţie până la începutul anilor ’90?

Cred ca lipsa unei strategii concertate de fidelizare a turiştilor şi degradarea structurilor de cazare, a infrastructurii în general au fost cauzele pierderii acestei pieţe. Dar nu putem lăsa lucrurile asa; pe lângă eforturile depuse pentru sprijinirea investiţiilor în turism, Ministerul a semnat un acord cu TUI pentru revenirea celui mai mare tour-operator din lume pe piaţa românească, începând cu anul 2010. La sfârşitul anului trecut, TUI a tipărit o broşură specială, dedicată integral României, care este distribuită în peste 10.000 de agenţii din Germania. Broşura, editată în 120.000 exemplare, pune accent pe litoralul românesc şi reprezintă primul pas parcurs în colaborarea dintre Ministerul Turismului şi tour-operatorul german TUI. Tot din 2010, România va fi prezentă în cataloagele tour-operatorilor germani Der Tour, cu un tiraj de 350.000 exemplare, şi ale ITS/REWETOURISTIK, cu un tiraj de 2 milioane de exemplare. Revenind la investiţiile în infrastructură, vom aloca resurese considerabile pentru schimbarea la faţă a staţiunilor din Sudul litoralului, staţiuni lăsate în voia soartei în ultimii 20 de ani.

Cât de importantă consideraţi că este componenta de promovare a industriei turistice?

Promovarea turistică este cel puţin la fel de importantă ca şi calitatea serviciilor oferite, însă nu mai importantă decât aceasta. Practic, este nevoie de un mix echilibrat între calitate şi promovare, una fără cealaltă nu aduce rezultate bune pe termen lung.

Cât de eficientă consideraţi că este actuala promovare a turismului românesc şi ce credeţi că s-ar mai putea face în acest sens?

Promovarea turismului românesc este de fapt într-o fază de pionierat. Rezultatele se vor vedea în scurt timp. În 2009 am fost prezenţi la peste 60 de manifestări expoziţionale de turism în ţară şi străinătate, am desfăşurat campanii outdoor şi TV. Prioritatea strategică a anului 2009 a fost demararea construcţiei brand-ului turistic al României şi în acest moment am selectat companiei care va construi brandul turistic al României şi am încheiat contractul. Finanţarea este asigurată prin Programul Operaţional Regional – Domeniul Major de Intervenţie 5.3: „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”. Brandul turistic al României va fi realizat până în luna mai şi presupune elaborarea de studii pentru stabilirea imaginii curente a ţării noastre pe pieţele sursă de turism, determinarea avantajelor competitive ale României comparativ cu alte destinaţii, identificarea celei mai bune poziţionări a României ca destinaţie turistică, conceptualizarea, crearea şi proiectarea identităţii vizuale a brandului, liniile directoare pentru implementare şi pentru strategia de comunicare. Continuăm şi promovarea prin mijloacele clasice: prezenţa la târguri şi manifestări expoziţionale, campanii outdoor, radio şi TV, parteneriate cu marii tour-operatori.

Care au fost destinaţiile preferate de români anul trecut şi care credeţi că vor fi cele din 2010?

Românii preferă să meargă în destinaţiile interne deja consacrate. Noi încercăm să promovăm şi alte zone interesante şi să contracarăm caracterul sezonier puternic al turismului local, prin sejururi la preţuri reduse sau sejururi de week-end. Avem în vedere promovarea eco-turismului şi a turismului cultural. Nu uitaţi însă de turismul balnear, un domeniu în care nu concurăm cu nicio ţară din Europa sub aspectul resurselor de care dispunem.

(Interviul original aici).