Interviu pentru revista “Business Point” (2010)

Aprilie

Interviu pentru revista “Business Point” (2010)

Care este conceptul general de „dezvoltare regională” pe care îl susţineţi dvs?

Dezvoltarea regională este un concept extrem de complex, dar de aceea extrem de provocator. Obiectivul principal pe care ni-l propunem este diminuarea dezechilibrelor regionale prin stimularea dezvoltării echilibrate, recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic şi social a zonelor mai puţin dezvoltate, precum şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre. Pentru perioada de programare şi implementare a Politicii de Coeziune a Uniunii Europene post-2013 preconizăm, în funcţie şi de discuţiile şi negocierile cu Comisia Europeană, ca fiecare regiune de dezvoltare să elaboreze şi implementeze propriul program operaţional regional, adaptat nevoilor şi specificului regional. În principal se va pune accentul pe dezvoltarea policentrică a României, cu recunoaşterea importanţei dimensiunii urbane în promovarea unei dezvoltări echilibrate a ţării. Contextul geografic urban al României, caracterizat printr-o structură policentrică echilibrată a oraşelor mari, repartizate relativ uniform în regiuni, este propice şi poate facilita dezvoltarea echilibrată a ţării. Se preconizează iniţierea unor discuţii privind regionalizarea României în viitor, cu precizarea că o redesenare a regiunilor şi/sau înzestrarea acestora cu atribuţii administrative sau politice nu poate avea loc decât în cadrul discuţiilor privind revizuirea şi modificarea Constituţiei şi a cadrului legal existent.

Care sunt principalele proiectele guvernamentale prin care veţi sprijini dezvoltarea regională? Care sunt sursele de finanţare ale proiectelor şi care sunt sumele preconizate a fi investite în aceste proiecte?

Toate programele derulate de minister şi finanţate de la bugetul de stat contribuie nemijlocit la dezvoltarea României, în general, şi la dezvoltarea regională, în particular, pentru că sunt destinate rezolvării unor probleme identificate la nivel regional şi local, prin autorităţile publice locale. Acestea, odată soluționate, creează premisele dezvoltării ulterioare şi atenuării decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Putem menţiona aici programele de infrastructură, de reabilitare termică a blocurilor, de pietruire, reabilitare, modernizare şi/sau asfaltare a drumurilor de interes local, alimentare cu apă la sate, construcţie şi reabilitare săli de sport, construcţie bazine de înot şi patinoare artificiale care dispun de un bugete importante în fiecare an. Nu în ultimul rând, Ministerul derulează o serie de programe de dezvoltare a infrastructurii turistice, prin alocarea de sume de la bugetul de stat în completarea contribuţiilor de la bugetele autorităţilor locale. Avem, astfel, sub-programele: Schi în România, Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă, Dezvoltarea echilibrată şi integrată a staţiunilor turistice balneoclimaterice şi Dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre care dispun de un buget de 179.529 mii lei în 2010.

Cum veţi lega „dezvoltarea regională” de „turism”?

Dezvoltarea regională este legată de turism, la fel cum turismul este legat de dezvoltarea regională. Turismul este un domeniu important care îşi poate aduce aportul la dezvoltarea regională, prin valorificarea potenţialului specific fiecărei zone care să conducă la crearea de locuri de muncă şi la dinamizarea economiei regionale în general. Nu întâmplător, Programul Operaţional Regional gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, are o axă întreagă dedicată turismului, axa 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Proiectele eligibile sunt cele pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii turistice; îmbunătăţirea calităţii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turişti. Menţionez că ne-am popus să orientăm investiţiile guvernamentale legate de utilităţile municipale cu prioritate către zonele cu potenţial turistic, pornind de la premisa că aceste investiţii vor genera venituri din turism şi vor ajuta astfel la înflorirea comunităţilor locale vizate.

Care sunt principalele probleme cu care se confruntã activitatea turisticã din România şi care sunt cauzele identificate de dvs?

Cee ce a lipsit în abordarea turismului a fost o gândire integrată şi o planificare strategică. S-a tot vorbit despre relansarea turismului, dar de fapt nu s-a făcut mai nimic şi rezultatele se văd şi acum. Am vrut să atragem turişti pentru destinaţiile noastre, dar nu ne-am întrebat ce i-ar face pe ei să îşi dorească acest lucru sau ce îi reţine să vină şi care dintre aceste lucruri se pot remedia, ce ar trebui să primească în timpul sejurului pentru a se întoarce acasă încântaţi şi cu dorinţa de a reveni. Evident că infrastructura, fie că vorbim de cea de transport sau cea a unităţilor de cazare, reprezintă o problemă în România. O altă problemă este cea a calităţii serviciilor pe care cei din industria ospitalităţii o oferă. Profesionalismul în industria turistică ţine şi de formarea profesională, de educaţia continuă dar şi de o anumită structură mentală care a lipsit în ultimii ani. Aici, cel mai important rol îl au asociaţiile profesionale şi investitorii din turism, noi putem să verificăm punctual calitatea serviciilor şi să luăm măsurile legale care se impun.

Ce măsuri preconizaţi sã adoptaţi, în continuare, pentru revigorarea turismului?

Prioritatea noastră strategică este realizarea brand-ului turistic al României, proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional – domeniul major de intervenţie 5.3: „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, din Fondul European de Dezvoltare Regională. Brandul turistic al României va fi gata până în luna mai şi include elaborarea de studii pentru evaluarea imaginii ţării noastre pe pieţele sursă de turism, determinarea avantajelor competitive ale României comparativ cu alte destinaţii, identificarea celei mai bune poziţionări a României ca destinaţie turistică, conceptualizarea, crearea şi proiectarea identităţii vizuale a brandului, liniile directoare pentru implementare şi pentru strategia de comunicare. Vom continua investiţiile în infrastructura de turism dar şi eforturile de adoptare a legii turismului, absolut necesară pentru a produce schimbările benefice pe care ni le dorim.

Aţi declarat cã veţi promova mai multe tipuri de turism, în funcţie de specificitatea fiecãrei regiuni din ţarã (turism general, turism ecumenic, balnear, turism de afaceri, turism rural, turism istoric…). Vã rugãm sã ne oferiţi câteva detalii, despre fiecare concept în parte.

Pe baza studiilor calitative şi cantitative făcute în cadrul contractului pentru realizarea brandului turistic, vom avea la începutul lunii mai câteva direcţii de promovare clare. Prin urmare, atunci vom avea o imagine îmbogăţită a acestor concepte turistice. La momentul acesta vă pot spune că turismul ecumenic presupune crearea unor circuite care să includă biserici şi mănăstiri monument, dintre care aş menţiona binecunoscutele biserici pictate din nordul Moldovei care sunt incluse în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate din Transilvania, bisericile din lemn din Maramureş. În ceea ce priveşte turismul balnear, se stie că din punct de vedere natural, suntem cel mai bine situaţi din Europa, trebuie să recuperăm însă la capitolul valorificare a acestor resurse naturale. Agroturismul este un domeniu în care putem excela pentru că avem tradiţii bine păstrate în mediul rural. Alte detalii despre avantajele competitive ale României comparativ cu alte state le veţi afla la momentul lansării brandului, nu vreau să stric surprizele pregătite.

Au fost nenumãrate reclamaţii pânã acum, cu privire la calitatea proastã a serviciilor turistice din România. Ce veţi face pentru a schimba situaţia?

Noi verificăm respectarea legislaţiei în domeniu şi respectarea calităţii prin intermediul Direcţiei de control si autorizare pentru turism care s-a reorganizat în 2009 într-o structură cu reprezentanţe teritoriale, pe euro-regiuni, ceea ce a permis intensificarea acţiunilor de control din teritoriu. Pe lângă unităţile de cazare bune şi foarte bune, există, din păcate, şi unele care se mai abat de la respectarea reglementărilor. Cele din urmă sunt sancţionate până la urmă de turişti prin nerevenirea în aceste locaţii. În plus, a fost înfiinţată o linie verde cu apelare gratuită şi permanentă, la dispoziţia turiştilor, în vederea transmiterii nemulţumirilor acestora cu care se confruntă în concedii, vacanţe sau călătorii, referitor la calitatea serviciilor de care au beneficiat sau nu – 0800 868 282.

Multe dintre fumuseţile ţãrii nu sunt administrate corespunzãtor sau nu au cãi corespunzãtoare de acces, dar aceste aspecte nu ţin numai de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Cum veţi colabora cu celelalte ministere (Transporturi – pentru căi naţionale de acces; Cultură – pentru monumentele istorice, de patrimoniu…), ce planuri comune veţi adopta, pentru a scoate în evidenţã frumuseţile naturale şi istorice şi pentru a le transforma în “atracţii turistice”?

Noi colaborăm foarte bine cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului şi împărtăşim aceeaşi viziune, căutând împreună soluţii de transparentizare a procesului şi de profesionalizare a deciziei în procesul de avizare a planurilor de urbanism. Chiar în acest moment un grup de specialişti din cele două ministere lucrează un proiect pentru modificarea legislaţiei în urbanism, în sensul stabilirii unor reguli clare şi coerente în acest domeniu, reguli care să stopeze dezvoltarea urbanistică haotică şi, în acelaşi timp, să garanteze consevarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului construit şi natural. Mai mult, susţin introducerea procedurii de consultare publică în circuitul de elaborare şi avizare ce precede aprobarea unui plan de urbanism. Cred că ar fi benefică iniţierea unui program prin care statul să acorde proprietarilor clădirilor monumente istorice sau celor care fac parte din zone protejate de interes naţional o subvenţie la renovarea sau restaurarea acestor clădiri, pentru păstrarea caracterului zonei, dar trebuie găsite modalităţile corecte pentru a face acest lucru şi mai ales sursa financiară. Ar fi multe de făcut, cred că trebuie să vedem ce putem face rapid şi cu costuri reduse, până se iau nişte decizii strategice care nu ţin neaparat de ministerul pe care îl conduc.

Cum veţi acţiona pentru a realiza “pachete turistice” complete, adicã, pe lângã trasee şi obiective turistice, cãlãtorul sã gãseascã şi elementele colaterale utile, de pildã, cele necesare pentru petrecerea timpului liber, în zonele respective (care necesita investiţii suplimentare)?

Noi ne preocupăm de aceste aspecte şi, prin axa 5 a Programului Operaţional Regional – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, precum şi prin programul de investiţii în infrastructura turistică, finanţat de la bugetul de stat, cofinanţăm exact acest gen de obiective: semnalizarea punctelor de atracţie turistică, restaurarea obiectivelor de patrimoniu pentru a fi incluse în circuitul turistic, realizarea de miniporturi de agrement, reabilitare şi construcţie pârtii de schii, refugii montane. Vă pot spune că miercuri, 17 martie, am semnat la Iaşi un contract important pentru acest domeniu, finanţat prin POR, în valoare totală de de 11.058.878,45 euro. În cadrul proiectului Zona de agrement Ciric se vor realiza amenajări exterioare: carosabile, alei pietonale, piste de biciclişti, mobilier urban, platforme de colectare deşeuri; plaje şi piscine cu vestiare, duşuri, toalete, spaţii depozitare, spaţii administrative, spaţii prim ajutor, turn observaţie; locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport – minigolf, paintball, fotbal, tenis handbal, baschet, tenis de masă, debarcadere şi pontoane, telescaun. Iniţiatorul proiectului este municipalitatea Iaşi.
Cu aceeaşi ocazie, am semnat un protocol privind iniţierea unui parteneriat pentru Bahlui încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Consiliul Judeţean Iaşi. Acesta presupune amenajarea albiei râului Bahlui, în municipiul Iaşi care va fi finanţată prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Odată realizată amenajarea albiei, venim noi cu finanţare prin intermediul programului de investiţii în infrastructura de turism să dezvoltăm infrastructura de agrement turistic în zona urbană a râului Bahlui prin: realizarea de alei pietenoale şi pentru biciclişti, bănci şi alte amenajări pentru agrement, iluminat public al zonei cu echipamente bazate pe energie din surse regenerabile, fântâni arteziene şi amenajari pentru asigurarea navigabilităţii ambarcaţiunilor uşoare de agrement sau sportive în zona dintre Podul de Piatră şi Podul Tudor Vladimirescu.

Ce rol vor avea investiţiile private, în amenajarea şi conservarea corespunzãtoare a frumuseţilor ţãrii, dar şi pentru „dezvoltare regională” şi cum veţi atrage investitorii de partea dvs?

Investiţiile private au un rol major, asa cum este firesc într-o economie liberă, de piaţă. Noi, sectorul public, ne asumăm rolul nostru complementar, de reglementare, de susţinere, de promovare a unor direcţii. Investitorii au posibilitatea să depună proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional, axa 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.2, pentru a face efortul financiar mai uşor. Însă, repet de câte ori am ocazia, nuimeni nu poate cere statului să fie investitorul majoritar în aproape nici un domeniu economic. În afara câtorva zone strategice, nicăieri în lume statul nu-şi asumă şi rolul de investitor, şi rolul de beneficiar şi rolul de control în acelaşi timp. Cred că este nevoie de mai mult curaj din partea investitorilor, eu vreau să le transmit că merită să investească în turismul din România. Au în mine cel mai deschis partener de dialog, dar trebuie să vină deschişi şi bine intenţionaţi.