Interviu pentru revista “Constructiv” (2010)

Care sunt principalele masuri ale Ministerului Dezvoltarii care vor avea in mod clar efecte vizibile pe piata constructiilor?

În primul rând aş aduce în discuţie hotărârea mea fermă de a construi 100.000 de locuinţe până la sfârşitul acestui mandat. Am iniţiat programul Renaşterea satului românesc – 10 case pentru specialişti, prin care ne propunem să contribuim la revigorare spaţiul rural, în acord cu principiul dezvoltării regionale echilibrate. Pentru a materializa acest deziderat sunt totuşi necesare resurse financiare mai consistente decât cele existente acum în buget. Soluţia pe care am gândit-o este să suplimentăm aceste fonduri cu banii rezultaţi din vânzarea locuinţelor ANL către chiriaşii cărora le-au fost date în folosinţă. Având această viziune, am simplificat pe cât posibil procedura de vânzare, am redus la un an perioada minimă după care pot fi achiziţionate de chiriaşi şi sperăm să vindem, începând cu acest an, cât mai multe dintre cele 22.000 de locuinţe finalizate de ANL care îndeplinesc acest criteriu. Totodată, dacă vorbim de revigorarea pieţei construcţiilor, aş puncta continuarea de către MDRT a programelor de investiţii începute în anii anteriori, pe care le-am diversificat şi adaptat necesităţilor de dezvoltare şi provocărilor perioadei pe care o treversăm şi care urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din comunităţile locale. Aceste programe vizează modernizarea drumurilor, alimentarea cu apă, asigurarea sistemelor de canalizare, construcţia de săli de sport şi aşezăminte culturale în mediul rural, cu observaţia că toate aceste investiţii se vor derula cu prioritate în zonele cu potenţial turistic. De asemenea, nu putem uita să menţionăm aici programul de reabilitare termică a locuinţelor, cu beneficiile pe care le va aduce atât locatarilor cât şi firmelor de construcţii care vor realiza aceste lucrări. Nu în ultimul rând trebuie menţionate şi toate proiectele de investiţii finanţate din fonduri europene.

Cumpararea de locuinte ANL va implica concesionarea sau cumpararea terenului de catre cumparatori? Daca da, la ce valoare se va stabili pretul terenului si in functie de ce factori?

Aşa cum ştiţi, toate locaţiile au fost puse la dispoziţia ANL de către autorităţile publice locale. Prin urmare, condiţiile de înstrăinare a acestor terenuri vor fi hotărâte la nivel local. Totuşi, părerea mea este că autorităţile locale au tot interesul să rezolve situaţia locativă din zonele pe care le administrează, aşa că nu avem nici un motiv să credem că vor ridica nejustificat preţul acestor terenuri. Acolo unde doresc şi au posibilitatea, autorităţile pot oferi gratuit aceste terenuri chiriaşilor care doresc să cumpere locuinţele pe care le ocupă, dar au şi dreptul de a le concesiona sau a le vinde la un preţ reprezentând cota parte raportată la suprafaţa apartamentului.

Preturile practicate in general de ANL pe teren, ce sunt uneori la jumatate din pretul zonei, nu dau nastere coruptiei?

Cum spuneam, ANL nu cumpără şi nu vinde terenurile pe care construieşte, deci nu are cum să influenţeze piaţa terenurilor. Iar dacă vă referiţi la preţul final al locuinţelor, subliniez că Agenţia Naţională pentru Locuinţe nu este organizată pe principiul profitului, de aici diferenţele mari de preturi faţă de ce oferă dezvoltatorii privaţi. În plus, ajutorul acordat de autorităţile locale legat de obţinerea terenului şi realizarea utilităţilor precum şi nivelul finisajelor face ca preţurile locuinţelor ANL să fie extrem de competitive. Oricum, dacă există vreo suspiciune legată corupţie, oricine se poate adresa instituţiilor abilitate să verifice şi să sancţioneze asemenea situaţii.

Va exista o concurenta neloiala intre proiectele ANL ce intra in programul “Prima casa 2” si proiectele de locuinte deja construite care asteapta de mai bine de un an sa se vanda?

Cred totuşi că trebuie să privim lucrurile dintr-un alt unghi. Aşa cum explicam mai devreme, trebuie sa vedem în primul rând utilitatea socială a locuinţelor ANL. Nu cred că dezvoltatorii care aşteaptă de mai bine de un an să vândă au construit spaţii locative cu gîndul la tineri ci cu gândul la profit. Deci a spune că vom destabiliza piaţa imobiliară vânzând aceste case unor oameni cu posibilităţi financiare reduse, care altfel poate nu ar avea nici o şansă să îşi achiziţioneze o locuinţă în condiţiile pieţei, mi se pare o exagerare fără sens. Adresându-se unor clienţi diferiţi, oferta ANL şi ofertele celorlalţi dezvoltatori nu se întalnesc în realitate pe piaţă.

Cum veti determina tinerii/profesionistii sa se mute la sate? Credeti ca e suficienta o locuinta pentru absorbtia profesionistilor la sate? Nu au nevoie de un salariu mai bun si de alte beneficii?

Noi, ca minister, facem tot ceea ce ne intră în atribuţii pentru a revigora lumea satului românesc. Cu siguranţă există şi alte instituţii responsabile şi, în cele din urmă, cred că nivelul de trai ţine în mare măsură de fiecare, de cât de bine îşi gospodăreşte propria viaţă. Pe de altă parte, dacă puneţi problema banilor, vă rog să vă imaginaţi comparativ cheltuielile unui tânăr profesor de la oraş şi a unuia care profesează în mediul rural. Dacă mă intrebaţi pe mine, cel din mediul rural va avea la dispoziţie mult mai multe resurse, având posibilitatea de a-şi administra o mini-fermă, de a cultiva o grădină şi de a plăti preţuri mai scăzute decât în marile oraşe pentru celelalte produse de care are nevoie. Pe lângă toate acestea, el va beneficia acum şi de o locuinţă de serviciu, pusă la dispoziţie gratuit de către stat. Deci problema nu o reprezintă banii. Cred că este vorba mai mult de schimbarea mentalităţii şi de depăşirea unor blocaje culturale legate de viaţa în mediul rural, moştenite din trecut.

Este constructia de 100.000 de locuinte realista in conditiile in care dezvoltatorii din Bucuresti au finalizat abia 6.000 de locuinte in 2009?

Aşa cum vă spuneam, construcţia celor 100.000 de mii de locuinţe depinde de doi factori principali. În primul rând, autorităţile locale trebuie să ne pună la dispoziţie terenuri libere de sarcini pe care să construim – iar aici, dacă vorbim de Bucureşti, avem o problemă pentru că se pare că autorităţile nu mai deţin suficiente asemenea terenuri. În al doilea rând, sperăm să obţinem o suplimentare importantă a fondurilor pentru construcţii, încurajând şi stimulând pe cât posibil vânzarea locuinţelor pentru tineri, destinate iniţial închirierii.

Pe cine vizati in achizitionarea celor 100.000 de locuinte? Au tinerii aceasta putere de cumparare?

Ideea de la care am plecat este că persoanele cu o situaţie financiară iniţial modestă, cărora le-au fost alocate aceste locuinţe în regim de închiriere, au continuat să se dezvolte profesional profitând de ajutorul oferit de stat prin preţurile modice practicate la chirii şi au dobândit suficientă stabilitate financiară pentru a-şi achiziţiona aceste locuinţe. Sigur, posibilităţile materiale ale chiriaşilor diferă de la caz la caz. Credem totuşi că sprijinul oferit prin programul Prima Casă şi preţurile echitabile practicate de ANL la vânzare, fac aceste apartamente foarte interesante şi îi vor motiva pe chiriaşi să depună efortul de a le cumpăra.

Foarte multi producatori de sisteme de izolatie sustin inceperea cat mai rapida a certificarii energetice a cladirilor, fiind vazuta drept un bun imbold pentru intreaga piata. Cand se va da drumul la certificarea  energetica a cladirilor?

Certificarea energetică a clădirilor se poate face şi în prezent, la cerere. Metodologia de calcul a fost definitivată prin ordinul nr. 1071/16.12.2009, care poate fi consultat pe site-ul ministerului la secţiunea Reglementări tehnice în construcţii. Dacă vă referiţi la obligativitatea prezentării certificatului energetic în cazul tranzacţiilor imobiliare, ministerul este gata să pună în practică legea, însă mai sunt de lămurit câteva aspecte legale de relaţia dintre notari, auditori, proprietari şi agenţiile imobiliare.

Avand in vedere ca sunt putini auditori tehnici, dar care isi pot stabili singuri tariful, nu credeti ca se va pune presiune asupra preturilor cu care se vor vinde apartamentele?

Am avut în vedere această posibilitate şi tocmai pentru a o preveni am luat măsuri pentru simplificarea metodologiei de obţinere a certificatului de auditor. În acelaşi timp, cred că decalarea termenului de la care certificatul devine obligatoriu aduce şi un beneficiu din acest punct de vedere – numărul auditorilor acreditaţi va creşte, adăugându-se breslei şi cei care au obţinut certificatul în această perioadă. Nu se poate vorbi de un efect semnificativ asupra preţului apartamentelor, decât dacă vreţi să vorbiţi de valoarea de negociere pe care un certificat energetic o poate avea. Un apartament cu pierderi nu va mai putea fi vândut la preţul unuia de clasa A.

Producatorii de materiale izolante vorbesc deschis despre faptul ca in caietul de sarcini al licitatiilor pentru reabilitarea blocurilor apare atat tipul produsului, cat si firma producatoare. Ce solutii aveti pentru a evita aceste discriminari?

Licitaţiile pentru aceste contracte nu sunt derulate de minister ci de primării, deci responsabilitatea pentru redactarea caietelor de sarcini în conformitate cu prevederile legii achiziţiilor publice le revine în totalitate. Materialele de construcţie folosite în reabilitare trebuie să respecte standardele de calitate prevăzute de Legea 10. Dacă aceste licitaţii nu decurg corect, oricine se poate adresa organelor abilitate pentru verificarea şi remedierea acestor situaţii.

La nivel de tara care este situatia programului reabilitarii blocurilor? Am inteles ca sunt sute de cereri din partea principalelor judete si ca abia jumatate din acestea intra in program. Care este motivul?

Bugetul nostru, ca minister, este cel pe care îl ştim cu toţii, afectat în acest an de criza mondială. Nu avem altă variantă decât să ne desurcăm cu ceea ce avem la dispoziţie, adică 150 de milioane de lei pentru reabilitare termică în acest an. În aceste condiţii, strategia MDRT este de a finaliza în primul rând lucrările începute în anii anteriori şi de a achita la timp facturile contractorilor. În măsura în care bugetul ministerului va permite, după rectificarea bugetară, speranţa noastră este că vom reuşi să includem şi alte blocuri în program.

Majoritatea constructorilor straini castiga licitatiile in defavoarea celor autohtoni. Astfel cele mai importante lucrari si, de fapt cele mai importante sume destinate acestui domeniu, pleaca din tara. Este vina constructorilor fiindca nu au experienta ceruta de caietul de sarcini sau…?

Cred că mai important ar fi ca firmele din România să înveţe să creeze consorţii puternice, capabile să concureze cu rivalii europeni. În ţări precum Spania, Austria, Italia sau Gemania, capitalurile din construcţii au ajuns la o maturitate care le conferă posibilitatea de a contracta lucrări de miliarde de euro iar noi nu le putem restricţiona în nici un fel accesul la licitaţiile publice. Pe de altă parte constructorii noştri mai trebuie să investească atât în tehnologie cât şi în formare profesională pentru a putea lupta de pe poziţii egale cu contracandidaţi străini.
Ca stat membru al Uniunii Europene nu putem aplica măsuri protecţioniste pe o piaţă care trebuie să fie liberă, cu atât mai mult cu cât foarte multe lucrări sunt finanţate din fonduri comunitare.  Banii trebuie să circule şi într-un sens şi în celălalt.

TRIMITE ACEST ARTICOL PRIN:

• 
• 
• 
• 
•