Interviu pentru “The Diplomat” (aprilie 2010)

Care sunt prioritatile Ministerului condus de dvs pentru urmatorii 3 ani? Care sunt prioritatile pe termen scurt?

Evident prioritatea principală a ministerului pe care îl conduc, care subsumează în definitiv toate celelalte obiective pe termen scurt sau lung, o reprezintă dezvoltarea regională. Viziunea mea, ca ministru al dezvoltării şi turismului, este aceea a dirijării investiţiilor publice către zone în care s-ar putea dezvolta activităţi generatoare de venit pentru comunităţile locale şi stat, cum ar fi zonele cu potenţial turistic. Vorbind de dezvoltarea regională, atenţia ne este solicitată în principal de Programul Operaţional Regional, unul dintre cele mai importante programe finanţate în România din fonduri europene, pentru care ne-am fixat în acest an obiectivul de a contracta proiecte în valoare de cel putin 1,5 miliarde de euro şi de a realiza plăţi către beneficiari în valoare de 450 milioane de euro. De asemenea, urmăresc intens demararea contractării şi implementării proiectelor din cadrul Axei Prioritare 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, îndeosebi pentru polii de creştere. Tot prin POR vom finanţa crearea brandului turistic al României, dar şi comunicarea acestuia. În ceea ce priveşte fondurile guvernamentale pe care le avem la dispoziţie, ministerul va continua în acest an programele de investiţii începute în anii anteriori, pe care le-am diversificat şi adaptat necesităţilor de dezvoltare şi provocărilor perioadei pe care o treversăm. Dintre acestea ţin să menţionez programele derulate de ANL, prin care ne-am propus să construim 100.000 de locuinţe până la finalul mandatului pe care îl deţin. De asemenea, ministerul investeşte în continuare, prin programele sale, în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din comunităţile locale prin modernizarea drumurilor, alimentarea cu apă, asigurarea sistemelor de canalizare, construcţia de săli de sport şi aşezăminte culturale în mediul rural, cu observaţia că toate aceste investiţii se vor derula cu prioritate în zonele cu potenţial turistic. Nu mai puţin important este programul de reabilitare termică a locuinţelor, care reprezintă un pas, aş spune de bun simţ, pentru orientarea către sustenabilitate energetică. În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura turistică, am finalizat recent lista investiţiilor pentru anul 2010, pentru care bugetul total este în valoare de 40 milioane euro. Consider important de menţionat că anul acesta am decis să nu mai alocăm de la început banii pentru fiecare proiect în parte ci invers, să răspundem solicitărilor de finanţare ale autorităţilor locale, venite în completarea completarea fondurilor proprii, pe măsură ce proiectele respective înaintează. În acest fel, dorim să preîntâmpinăm situaţia în care anumite proiecte care merg foarte bine nu ar putea beneficia de fonduri corespunzătoare din partea ministerului, întrucât banii ar fi blocaţi pentru alte proiecte care nu se mişcă la fel de bine.

Ce tip de infrastructura municipala considerati ca are nevoie urgenta de injectie de fonduri?

Am umblat foarte mult prin ţară şi anul trecut şi anul acesta, aşa că mi-am făcut o idee destul de clară despre calitatea vieţii în oraşele noastre şi despre domeniile în care este nevoie de investiţii urgente. Concluziile sunt mai multe, dar deasupra tuturor primează nevoia de drumuri care să facă faţă traficului, nevoia de locuinţe decente şi de infrastructură de utilităţi pentru secolul XXI. Este imposibil să trăieşti civilizat într-un oraş care s-a extins fără reguli, sau într-unul în care ultimele ţevi de apă au fost schimbate acum 40 de ani. Acestea sunt priorităţile şi am hotărât că în mandatul meu să mă ocup mai ales de aceste lucruri. Traversând şi o perioadă de constrângeri financiare, am hotărât că vom aloca mai puţini bani către construcţia de săli de sport şi bazine de înot şi mai mulţi către infrastructura primară. Pentru mine toate tipurile de infrastructură sunt la fel de importante, toate reprezintă urgenţe şi fiecare depinde la rândul ei de cealaltă. Eu sper să putem completa în mod armonios finanţarea naţională cu cea comunitară prin intermediul  programelor operaţionale, care ne permit anumite investiţii ce nu se prea fac din fonduri publice. Iată, spre exemplu, imediat după lansarea POR, interesul maxim l-au suscitat fondurile destinate infrastructurii locale şi regionale de transport şi exista îngrijorarea că pentru celelte domenii vor fi depuse prea puţine proiecte valoroase, ceea ce ar fi afectat negativ viziunea strategică de dezvoltare echilibrată care stă la baza programului. Însă, din fericire, după ce fondurile pentru acest domeniu de intervenţie au fost epuizate, beneficiarii au început să se orienteze şi către celelalte domenii, conştientizând că este la fel de important pentru comunităţile lor să aibă drumuri practicabile cât şi şcoli şi servicii sanitare de calitate şi că pot obţine beneficii multiple dezvoltând structuri de sprijinire a afacerilor şi valorificând eficient potenţialului turistic al zonelor pe care le administrează.

In ceea ce priveste infrastructura municipala (strazi, scoli, spitale, monumente istorice si culturale, infrastructura IT si de turism) ne puteti spune va rog ce proiecte de modernizare, reabilitare vor fi finalizate la sfarsitul mandatului dvs?

Pentru a susţine financiar proiectele de infrastructură gestionate de MDRT mergem pe două planuri – fondurile de la buget şi finanţarea europeană. Dar pentru că situaţia economică ne-a obligat să răstrângem simţitor bugetul naţional alocat investiţiilor, oportunitatea majoră, pe care sper să o valorificăm cât mai bine, o constituie evident fondurile europene. POR finanţează proiecte prin care se urmăreşte dezvoltarea oraşelor, îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, a infrastructurii serviciilor sociale, de educaţie, de sănătate şi siguranţă publică în situaţii de urgenţă, dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, precum şi restaurarea patrimoniului cultural-istoric, concomitent cu modernizarea şi promovarea zonelor cu potenţial turistic. Mi-am propus ca în mandatul meu fondurile disponibile prin POR să fie contractate în totalitate. În paralel, aşa cum am mai afirmat, finanţăm prin programele derulate de minister construcţia de săli de sport, bazine de înot, patinoare şi aşezăminte culturale şi proiectele de investiţii în turism.

Ati anuntat recent planul de a construi cateva sute de mii de locuinte prin intermediul ANL, un plan asteptat cu mare nerabdare de multele firme de constructii care intampina dificultati financiare si care vad in planul dvs o oaza care sa le ajute sa supravietuiasca acestei crize financiare. Pe de alta parte exista temeri ca anumite companii de constructii vor fi favorizate. Asadar cum veti spulbera aceste temeri/cum veti asigura transparenta procedurilor de licitatie? Cand veti demara licitatiile pentru acest amplu proiect? Cum va fi organizat acest proiect (cate etape va avea, ce numar de locuinte este vizat la inceput, in cati ani este estimata finalizarea tuturor locuintelor, valoarea proiectului in totalitate?)

Eu am spus 100.000, nu m-am aventurat mai mult, dar m-aş bucura ca la sfârşitul mandatului meu să fie gata câteva sute de mii de locuinţe. Cel mai mare volum de investiţii va fi direcţionat ca şi până acum către programul de construţie de locuinţe pentru tineri destinate închirierii. Acesta este un program multianual, care continuă ca şi până în prezent, ca răspuns la solicitarile venite din partea autorităţilor locale. În anul 2010, prin acest program vom demara construcţia a 12.763 de noi locuinţe, în 348 de amplasamente. Dacă adăugăm la acestea cele aproximativ 7 mii de apartamente aflate deja în diverse faze de execuţie, estimăm că în 2010 vom avea în lucru, în total, aproximativ 20.000 de apartamente pentru tineri destinate închirierii. Pe lângă acestea, după cum ştiţi am demarat programul „Renaşterea satului românesc – 10 case pentru specialişti”, care se adresează specialiştilor care aleg să îşi desfăşoare activitatea în mediul rural, în principal medicilor şi profesorilor. Este vorba de construţia a aproximativ 25.000 de locuinţe. În această perioadă ANL solicită consiliilor locale din mediul rural situaţia cu amplasamentele propuse, punem la punct ultimele detalii şi estimăm că în vară vom putea inaugura primul şantier în cadrul acestui proiect. În ceea ce priveşte corectitudinea licitaţiilor, eu nu consider că avem vreun motiv real de îngrijorare. Licitaţiile sunt anunţate în SEAP iar criteriile de selecţie sunt clare şi transparente. Dimpotrivă, consider că miturile legate de incorectitudinea acestor licitaţii au favorizat apariţia unei probleme majore, anume proliferarea contestatarilor de profesie care s-au obişnuit în ultimii ani să conteste fiecare licitaţie pierdută şi să obstructioneze atât punerea în aplicare a proiectelor de investiţii derulate de stat cât şi absorbţia fondurilor europene. De cele mai multe ori cei care fac acest lucru nu urmăresc decât să perceapă comision de la câştigători. Pentru a pune punct acestei situaţii şi a face lucrurile să meargă am hotărât ca firmele care îşi fac o practică din a contesta licitaţii publice să fie notificate la ANRMAP şi să fie depunctate la licitaţiile viitoare.

In prezent exista 26.000 de locuinte ANL. Care sunt anticiparile Ministerului cu privire la numarul de apartamente ANL ce vor fi vandute ca urmare a punerii in aplicare a noilor reguli de achizitionare de catre chiriasi, comparativ cu situatia din ultimul an?

Din cele 26.000 de locuinţe finalizate până în acest moment de ANL, 22.000 îndeplinesc criteriile necesare pentru a putea fi vândute anul acesta. Noi sperăm să vindem cât mai multe dintre ele într-un timp cât mai scurt. Teoretic vânzarea locuinţelor ANL destinate închirierii era posibilă şi până acum, dar în practică s-a făcut prea puţin pentru încurajarea acestor tranzacţii. În ceea ce mă priveşte, încă de când am preluat acest mandat am văzut în vânzarea acestor case o oportunitate extraordinară de a obţine fonduri cu care să stimulăm construcţia altora noi. Cred că este vorba de o diferenţă de viziune, corelată cu nevoia de a ne adapta priorităţile specificului perioadei pe care o traversează în prezent economia ţării românească. Am hotărât deci să implementăm o serie de măsuri care să ne permită de acum încolo aşteptări realiste legate de vânzarea acestor locuinţe. Iniţial termenul minim după care cei care locuiesc în aceste case aveau dreptul să le cumpere a fost de 5 ani, ulterior a fost redus la 3, iar în prezent am decis să reducem acest termen până la 1 an. În plus, am creat posibilitatea contractării de credite prin programul Prima Casă pentru achiziţionarea locuinţelor ANL. O altă modificare pe care o consider foarte importantă este stabilirea preţului caselor după criterii fixe, la nivel naţional.

Exista problema vesnica a faptului ca oferta cu cel mai mic pret castiga o licitatie publica, in pofida calitatii. Intentionati sa schimbati aceasta regula si daca da, care credeti ca va fi sansa de reusita in acest demers? Care credeti ca este formula ideala in ierarhizarea criteriilor pe baza carora se alege castigatorul unei licitatii publice?

Problema pe care o semnalaţi este una reală, care a început să mă preocupe în special după ce am constatat, în urma unei analize, că valoarea foarte multor contracte semnate de ministerul pe care îl conduc a fost majorată ulterior, cu aproape 50%, prin acte adiţionale. Faptul că aceste situaţii sunt atât de frecvente iar majorările atât de importante îmi dovedeşte că adiţionările se fac adesea abuziv. Ce se întâmplă de fapt este că multe licitaţii sunt câştigate cu preţuri de dumping, pentru ca apoi constructorul să aducă acte adiţionale prin care să majoreze nejustificat de mult valoarea contractului. Tocmai din acest motiv am a cerut să se limiteze posibilitatea creşterii valorii contractelor la maximum 10% din valoarea iniţială. Excepţie vor face cererile argumentate aprobate în consiliul tehnico-economic al ministerului. Sperăm că prin implementarea acestei măsuri preţurile prezentate de ofertanţi în cadrul licitaţiilor să devină realiste iar astfel diferenţierea ofertelor să poată fi făcută cu adevărat pornind de la calitatea acestora. Sigur că viziunea mea a atras imediat critici de tot felul. Eu însămi sunt conştientă că pot exita şi motive obiective care să impună majorarea valorii unui contract prin acte adiţionale, dar cred că s-a mers prea departe şi este vital să găsim rapid o soluţie pentru a remedia această situaţie.

Ne puteti da cateva exemple de proiecte ce au ca obiectiv revitalizarea turismului in anumite zone sau exploatarea potentialului turistic in alte zone?

Anul trecut am anunţat turismul balnear ca prioritate naţională şi îmi menţin afirmaţia. Este un domeniu în care România are resurse importante, unice în Europa, pe care trebuie sa le exploatam mai eficient. Avem proiecte în derulare atât pe partea de infrastructură şi de dotare, cât şi pe partea de promovare şi formare profesională. Mai avem în vedere dezvoltarea zonei sudice a litoralului romanesc, astfel încât să creştem avantajul competitiv al acesteia. Proiecte importante derulăm şi în Delta Dunarii, de la construirea de porturi turistice la amenajarea de plaje. Sprijinim de asemenea şi dezvoltarea de noi staţiuni montane şi promovăm programul de reabilitare şi introducere în circuitul turistic a obiectivelor culturale. Nu în ultimul rând, avem numeroase parcuri şi rezervaţii naturale, dintre care amintesc Parcul Naţional Retezat, Piatra Craiului, Munţii Rodnei şi peşterile din Munţii Apuseni şi suntem foarte interesaţi de dezvoltarea acestui segment. Ca dovadă am demarat anul trecut lucrările la realizarea unei Strategii Naţionale de Dezvoltare a Ecoturismului în România, ca parte a eforturilor de promovare a unui turism durabil. În acelaşi timp, cred cu tărie ca e timpul ca şi alte zone ale ţării, mai puţin cunoscute dar foarte atractive, să înceapă să fie promovate. În România multe sate şi-au păstrat autenticitatea prin prezervarea vechilor tradiţii şi obiceiuri iar interesul pentru turismul rural este în creştere.

Cand urmeaza sa fie finalizat conceptul brandului de tara in turism de catre THR – Asesores en Turismo, Hoteleria y Recreacion SA – Taylor Nelson Sofres SA?

Conceperea brandului turistic al României, proiect finanţat prin Programul Operaţional Regional, domeniul major de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, este programat să fie gata în luna mai a acestui an. Demararea proiectului a reprezentat prioritatea mea strategică în anul 2009 iar în acest moment procesul se află în derulare, pe parcurs fiind programate întâlniri periodice cu firma câştigătoare în cadrul unui Consiliu pentru coordonarea proiectului de brand. Concret, proiectul presupune elaborarea de studii privind imaginea ţării noastre la momentul actual, determinarea avantajelor competitive ale României comparativ cu alte destinaţii, identificarea celei mai bune poziţionări a României ca destinaţie turistică, conceptualizarea, crearea şi proiectarea identităţii vizuale a brandului precum şi conturarea liniilor directoare pentru implementarea viitoarei strategii de comunicare.

Cand anticipati ca Ministerul va organiza licitatia pentru campania de publicitate in valoare de 73 de milioane de euro?

Activitatea va demara evident după finalizarea proiectului de brand. Menţionez că va fi vorba despre o serie de proiecte de promovare derivate din conceptul de brand, care se vor derula pe parcursul următorilor ani, până în 2015, finanţate prin Programul Operaţional Regional.

Cum sunt cuantificate beneficiile pe care aceasta campanie, odata lansata, le va aduce turismului romanesc?

Scopul campaniilor de promovare a brandului naţional va fi să contribuie la creşterea atractivităţii ţării noastre pentru turism şi afaceri şi, implicit, la creşterea cererii de turism pe pieţele prioritare identificate în Master Planul de dezvoltare a turismului românesc. Punctual, ne propunem o creştere atât a numărului de sosiri pentru turiştii străini cât şi a numărului de români care îşi vor petrece vacanţele în ţara noastră, ceea ce va contribui la creşterea numărului de nopţi de cazare petrecute în structurile cu funcţiuni de primire turistică şi, implicit, a veniturilor din turism obţinute de operatorii autohtoni şi a ponderii acestei industrii în PIB-ul României. Indicatorii exacţi pe baza cărora va fi cuantificat succesul acestor campanii vor fi precizaţi pentru fiecare proiect în parte, în momentul în care acestea vor depuse pentru finanţare din fonduri europene.

TRIMITE ACEST ARTICOL PRIN:

• 
• 
• 
• 
•