Interviuri

Interviu pentru revista “Constructiv” (2010)

7 /04/2010

Care sunt principalele masuri ale Ministerului Dezvoltarii care vor avea in mod clar efecte vizibile pe piata constructiilor?

În primul rand as aduce în discutie hotararea mea ferma de a construi 100.000 de locuinte pana la sfarsitul acestui mandat. Am initiat programul Renasterea satului romanesc - 10 case pentru specialisti, prin care ne propunem sa contribuim la revigorare spatiul rural, în acord cu principiul dezvoltarii regionale echilibrate. Pentru a materializa acest deziderat sunt totusi necesare resurse financiare mai consistente decat cele existente acum în buget. Solutia pe care am gandit-o este sa suplimentam aceste fonduri cu banii rezultati din vanzarea locuintelor ANL catre chiriasii carora le-au fost date în folosinta. Avand aceasta viziune, am simplificat pe cat posibil procedura de vanzare, am redus la un an perioada minima dupa care pot fi achizitionate de chiriasi si speram sa vindem, începand cu acest an, cat mai multe dintre cele 22.000 de locuinte finalizate de ANL care îndeplinesc acest criteriu. Totodata, daca vorbim de revigorarea pietei constructiilor, as puncta continuarea de catre MDRT a programelor de investitii începute în anii anteriori, pe care le-am diversificat si adaptat necesitatilor de dezvoltare si provocarilor perioadei pe care o treversam si care urmaresc îmbunatatirea conditiilor de viata din comunitatile locale. Aceste programe vizeaza modernizarea drumurilor, alimentarea cu apa, asigurarea sistemelor de canalizare, constructia de sali de sport si asezaminte culturale în mediul rural, cu observatia ca toate aceste investitii se vor derula cu prioritate în zonele cu potential turistic. De asemenea, nu putem uita sa mentionam aici programul de reabilitare termica a locuintelor, cu beneficiile pe care le va aduce atat locatarilor cat si firmelor de constructii care vor realiza aceste lucrari. Nu în ultimul rand trebuie mentionate si toate proiectele de investitii finantate din fonduri europene.

Cumpararea de locuinte ANL va implica concesionarea sau cumpararea terenului de catre cumparatori? Daca da, la ce valoare se va stabili pretul terenului si in functie de ce factori?

Asa cum stiti, toate locatiile au fost puse la dispozitia ANL de catre autoritatile publice locale. Prin urmare, conditiile de înstrainare a acestor terenuri vor fi hotarate la nivel local. Totusi, parerea mea este ca autoritatile locale au tot interesul sa rezolve situatia locativa din zonele pe care le administreaza, asa ca nu avem nici un motiv sa credem ca vor ridica nejustificat pretul acestor terenuri. Acolo unde doresc si au posibilitatea, autoritatile pot oferi gratuit aceste terenuri chiriasilor care doresc sa cumpere locuintele pe care le ocupa, dar au si dreptul de a le concesiona sau a le vinde la un pret reprezentand cota parte raportata la suprafata apartamentului.

Preturile practicate in general de ANL pe teren, ce sunt uneori la jumatate din pretul zonei, nu dau nastere coruptiei?

Cum spuneam, ANL nu cumpara si nu vinde terenurile pe care construieste, deci nu are cum sa influenteze piata terenurilor. Iar daca va referiti la pretul final al locuintelor, subliniez ca Agentia Nationala pentru Locuinte nu este organizata pe principiul profitului, de aici diferentele mari de preturi fata de ce ofera dezvoltatorii privati. În plus, ajutorul acordat de autoritatile locale legat de obtinerea terenului si realizarea utilitatilor precum si nivelul finisajelor face ca preturile locuintelor ANL sa fie extrem de competitive. Oricum, daca exista vreo suspiciune legata coruptie, oricine se poate adresa institutiilor abilitate sa verifice si sa sanctioneze asemenea situatii.

Va exista o concurenta neloiala intre proiectele ANL ce intra in programul "Prima casa 2" si proiectele de locuinte deja construite care asteapta de mai bine de un an sa se vanda?

Cred totusi ca trebuie sa privim lucrurile dintr-un alt unghi. Asa cum explicam mai devreme, trebuie sa vedem în primul rand utilitatea sociala a locuintelor ANL. Nu cred ca dezvoltatorii care asteapta de mai bine de un an sa vanda au construit spatii locative cu gîndul la tineri ci cu gandul la profit. Deci a spune ca vom destabiliza piata imobiliara vanzand aceste case unor oameni cu posibilitati financiare reduse, care altfel poate nu ar avea nici o sansa sa îsi achizitioneze o locuinta în conditiile pietei, mi se pare o exagerare fara sens. Adresandu-se unor clienti diferiti, oferta ANL si ofertele celorlalti dezvoltatori nu se întalnesc în realitate pe piata.

Cum veti determina tinerii/profesionistii sa se mute la sate? Credeti ca e suficienta o locuinta pentru absorbtia profesionistilor la sate? Nu au nevoie de un salariu mai bun si de alte beneficii?

Noi, ca minister, facem tot ceea ce ne intra în atributii pentru a revigora lumea satului romanesc. Cu siguranta exista si alte institutii responsabile si, în cele din urma, cred ca nivelul de trai tine în mare masura de fiecare, de cat de bine îsi gospodareste propria viata. Pe de alta parte, daca puneti problema banilor, va rog sa va imaginati comparativ cheltuielile unui tanar profesor de la oras si a unuia care profeseaza în mediul rural. Daca ma intrebati pe mine, cel din mediul rural va avea la dispozitie mult mai multe resurse, avand posibilitatea de a-si administra o mini-ferma, de a cultiva o gradina si de a plati preturi mai scazute decat în marile orase pentru celelalte produse de care are nevoie. Pe langa toate acestea, el va beneficia acum si de o locuinta de serviciu, pusa la dispozitie gratuit de catre stat. Deci problema nu o reprezinta banii. Cred ca este vorba mai mult de schimbarea mentalitatii si de depasirea unor blocaje culturale legate de viata în mediul rural, mostenite din trecut.

Este constructia de 100.000 de locuinte realista in conditiile in care dezvoltatorii din Bucuresti au finalizat abia 6.000 de locuinte in 2009?

Asa cum va spuneam, constructia celor 100.000 de mii de locuinte depinde de doi factori principali. În primul rand, autoritatile locale trebuie sa ne puna la dispozitie terenuri libere de sarcini pe care sa construim - iar aici, daca vorbim de Bucuresti, avem o problema pentru ca se pare ca autoritatile nu mai detin suficiente asemenea terenuri. În al doilea rand, speram sa obtinem o suplimentare importanta a fondurilor pentru constructii, încurajand si stimuland pe cat posibil vanzarea locuintelor pentru tineri, destinate initial închirierii.

Pe cine vizati in achizitionarea celor 100.000 de locuinte? Au tinerii aceasta putere de cumparare?

Ideea de la care am plecat este ca persoanele cu o situatie financiara initial modesta, carora le-au fost alocate aceste locuinte în regim de închiriere, au continuat sa se dezvolte profesional profitand de ajutorul oferit de stat prin preturile modice practicate la chirii si au dobandit suficienta stabilitate financiara pentru a-si achizitiona aceste locuinte. Sigur, posibilitatile materiale ale chiriasilor difera de la caz la caz. Credem totusi ca sprijinul oferit prin programul Prima Casa si preturile echitabile practicate de ANL la vanzare, fac aceste apartamente foarte interesante si îi vor motiva pe chiriasi sa depuna efortul de a le cumpara.

Foarte multi producatori de sisteme de izolatie sustin inceperea cat mai rapida a certificarii energetice a cladirilor, fiind vazuta drept un bun imbold pentru intreaga piata. Cand se va da drumul la certificarea  energetica a cladirilor?

Certificarea energetica a cladirilor se poate face si în prezent, la cerere. Metodologia de calcul a fost definitivata prin ordinul nr. 1071/16.12.2009, care poate fi consultat pe site-ul ministerului la sectiunea Reglementari tehnice în constructii. Daca va referiti la obligativitatea prezentarii certificatului energetic în cazul tranzactiilor imobiliare, ministerul este gata sa puna în practica legea, însa mai sunt de lamurit cateva aspecte legale de relatia dintre notari, auditori, proprietari si agentiile imobiliare.

Avand in vedere ca sunt putini auditori tehnici, dar care isi pot stabili singuri tariful, nu credeti ca se va pune presiune asupra preturilor cu care se vor vinde apartamentele?

Am avut în vedere aceasta posibilitate si tocmai pentru a o preveni am luat masuri pentru simplificarea metodologiei de obtinere a certificatului de auditor. În acelasi timp, cred ca decalarea termenului de la care certificatul devine obligatoriu aduce si un beneficiu din acest punct de vedere - numarul auditorilor acreditati va creste, adaugandu-se breslei si cei care au obtinut certificatul în aceasta perioada. Nu se poate vorbi de un efect semnificativ asupra pretului apartamentelor, decat daca vreti sa vorbiti de valoarea de negociere pe care un certificat energetic o poate avea. Un apartament cu pierderi nu va mai putea fi vandut la pretul unuia de clasa A.

Producatorii de materiale izolante vorbesc deschis despre faptul ca in caietul de sarcini al licitatiilor pentru reabilitarea blocurilor apare atat tipul produsului, cat si firma producatoare. Ce solutii aveti pentru a evita aceste discriminari?

Licitatiile pentru aceste contracte nu sunt derulate de minister ci de primarii, deci responsabilitatea pentru redactarea caietelor de sarcini în conformitate cu prevederile legii achizitiilor publice le revine în totalitate. Materialele de constructie folosite în reabilitare trebuie sa respecte standardele de calitate prevazute de Legea 10. Daca aceste licitatii nu decurg corect, oricine se poate adresa organelor abilitate pentru verificarea si remedierea acestor situatii.

La nivel de tara care este situatia programului reabilitarii blocurilor? Am inteles ca sunt sute de cereri din partea principalelor judete si ca abia jumatate din acestea intra in program. Care este motivul?

Bugetul nostru, ca minister, este cel pe care îl stim cu totii, afectat în acest an de criza mondiala. Nu avem alta varianta decat sa ne desurcam cu ceea ce avem la dispozitie, adica 150 de milioane de lei pentru reabilitare termica în acest an. În aceste conditii, strategia MDRT este de a finaliza în primul rand lucrarile începute în anii anteriori si de a achita la timp facturile contractorilor. În masura în care bugetul ministerului va permite, dupa rectificarea bugetara, speranta noastra este ca vom reusi sa includem si alte blocuri în program.

Majoritatea constructorilor straini castiga licitatiile in defavoarea celor autohtoni. Astfel cele mai importante lucrari si, de fapt cele mai importante sume destinate acestui domeniu, pleaca din tara. Este vina constructorilor fiindca nu au experienta ceruta de caietul de sarcini sau...?

Cred ca mai important ar fi ca firmele din Romania sa învete sa creeze consortii puternice, capabile sa concureze cu rivalii europeni. În tari precum Spania, Austria, Italia sau Gemania, capitalurile din constructii au ajuns la o maturitate care le confera posibilitatea de a contracta lucrari de miliarde de euro iar noi nu le putem restrictiona în nici un fel accesul la licitatiile publice. Pe de alta parte constructorii nostri mai trebuie sa investeasca atat în tehnologie cat si în formare profesionala pentru a putea lupta de pe pozitii egale cu contracandidati straini.

Ca stat membru al Uniunii Europene nu putem aplica masuri protectioniste pe o piata care trebuie sa fie libera, cu atat mai mult cu cat foarte multe lucrari sunt finantate din fonduri comunitare.  Banii trebuie sa circule si într-un sens si în celalalt.

Mesaje