Daca tot e 8 Martie, am decis sa-mi fac un mic cadou De astăzi, blogul meu are, iata, un nou chip. Asta pentru ca eu cred ca e important sa comunic, tot mai eficient, prin Internet. Nu se mai poate ignora faptul că mediul online este unul dintre cele mai directe canale de comunicare, un mijloc prin care mă pot întâlni cu cei care mă simpatizează sau mă critică, fără ca mesajele să fie trecute prin filtrul lucrătorilor de pe plantaţiile mogulilor (nu mă refer la sutele de jurnalişti oneşti, ci la cei cativa – din pacate, si foarte expusi publicului larg – care gândesc exclusiv cu mintea altora).

De prea multe ori numele meu apare în ştiri de presă, în context negativ, iar eu nici măcar nu sunt întrebată cum comentez acele aşa-zise informaţii. Nu sunt jurnalist, dar din ce stiu eu despre jurnalism ce se intampla in Romania, acum, numai cu principiile acestei meserii nu are legatura… Tot foarte adesea sunt pusa in fata faptului implinit, ori asociata absolut halucinant cu afaceri dubioase cu care nu am nimic de a face – un exemplu ati putut vedea chiar si aseara.

Sunt foarte multe lucruri ce ţin de activitatea mea care nu sunt date publicităţii, din simplul motiv că sunt realizări, informaţii pozitive deloc senzationale desi infinit mai importante decat eterna stire de tip „cum s-a mai imbracat Udrea azi”

De accea, calea cea mai la îndemână pentru a face auzit şi punctul meu de vedere rămâne Internetul, prin blog, Twitter sau pagina de Facebook (al cărei aspect este şi el diferit începând de astăzi).

În măsura în care timpul îmi va permite, voi încerca să răspund cât mai des observaţiilor venite din partea celor care vor vizita acest blog. De asemenea, imi propun ca in perioada urmatoare se relatez, fie si doar prin mesaje scurte, pe Twitter, sau postari pe Facebook, mai mult si mai transparent. Aici, cel putin, stiu ca putem comunica liber si direct. Si, sper eu, onest.

Dincolo de luptele, ideile si, uneori, polemicile de zi cu zi, cele mai importante raman proiectele mele, motiv pentru care am considerat necesar ca zona principala din site sa fie dedicata acestor proiecte. De asemenea, sper sa gasiti noua asezare in pagina mai usor de citit si noile facilitati tehnice oferite de blog.

Ma opresc aici si astept, la comentarii – apropo, de astazi puteti comenta si via Facebook, nu doar cu user si parola pentru acest blog – parerile Dumneavoastra legate de noul meu blog.

Sunt deschisa sugestiilor pentru a face din acest loc un spatiu al discutiilor constructive si al transparentei totale, un lucru care, cred eu, trebuie sa stea la baza relatiei politician-public in Romania anului 2011.

       Nu pot totusi sa inteleg care era legatura discutiei redate cu fapta pentru care este anchetat Pasat? Cu acesta stenograma  din pacate s-a dat posibilitatea lui Vantu sa mai tarasca nejustificat numele unora din PDL si in special numele meu, in scandaluri legate de justitie. Si uite asa ajungem iar la marea problema pe care o avem astazi cu nerespectarea dreptului constitutional al persoanei la imagine, la demnitate si onoare .  Iar unii, care s-au perfectionat in tehnica manipularii, cum sunt Vantu si Voiculescu, stiu cum sa foloseasca astfel de situatii.

De-a lungul vizitelor mele de lucru prin ţară, am întâlnit şi în alte rânduri români nemulţumiţi de măsurile pe care Guvernul le-a luat în ultimii doi ani. Chiar aici, pe blog, am împărtăşit unele dintre discuţiile pe care le-am purtat cu aceştia, admiţând că multe dintre reproşurile lor erau întemeiate. În toate aceste discuţii, sentimentul pe care l-am avut a fost cel al autenticităţii. Ceea ce s-a întâmplat însă astăzi la Iaşi, cu un cor compact şi bine delimitat de pensionari militari, pare mai degrabă un act cabotin. Nu o să mă feresc să o spun: am auzit lozinci politice specifice discursului din ultima perioada al domnilor Ponta şi Antonescu.

Am ajuns la Iaşi încă de ieri pentru a inaugura un proiect regional finanţat prin fonduri europene, iar seara am participat la gala elitelor ieşene. Am fost pe stradă, am întâlnit cetăţeni cu care am stat de vorbă civilizat. Ştiam de câteva zile că PSD şi PNL vor să organizeze „mişcări de stradă” în timpul festivităţii de astăzi, dar am ales să vin. Ba chiar cu atât mai mult. Toata ziua de ieri am primit informaţii despre autobuzele care urmau sa aducă „protestatarii celor două partide” şi chiar ne temeam de apariţia violenţelor. Am decis să îl sunăm pe Preşedinte şi să îi recomandăm să nu mai vină, mai ales că ieri, la ora 22.00, era încă la Cotroceni. Nici nu a vrut să audă, dar ne-a recomamdat nouă să nu participăm!

Nu aş fi renuntat pentru nimic la onoarea de a reprezenta într-un astfel de moment Guvernul Romaniei. Satisfacţia pentru buna credinţă a acestui Guvern şi a Preşedintelui ţării am simţit-o şi mai acut în timpul manifestaţiei, pe măsură ce vedeam mârşăvia celor doi care se erijau în personaje providenţiale pentru nemulţumiţii din Piaţă. Amândoi, atât de vocali altfel, au dat încă o dată dovadă de lipsă de onoare şi bărbăţie, încercând să ascundă faptul că regizaseră întregul moment.

Nu spun că nemulţumirea unora dintre manifestanţi nu era justificată. Din păcate însă, am avut de-a face cu un act de manipulare, în care nişte politicieni care vorbesc despre interesele României de o manieră ritoasă s-au transformat în instigatori ai mulţimii.

Îmi aduc aminte de 1 Decembrie 2009, Piaţa Operei din Timişoara, când aceleaşi partide politice au încercat să confişte Revoluţia Română. Atunci, semnau un protocol de susţinere a candidatului Geoană, cu binecuvântarea primarului Ciuhandu. Astăzi, aceiaşi oameni politici au încercat să confişte Unirea Principatelor, anunţându-şi din nou mariajul politic de cumetrie. Ca printr-un miracol, în ziua în care pensionarii militari vorbeau despre dezbinarea adusă de politicieni, cele două partide de opoziţie se unesc „în cuget şi simţiri”. A trecut doar un an şi aproape două luni, dar istoria politică se repetă. Aceşti politicieni nu au învăţat nimic şi nu s-au schimbat deloc. Ei nu au principii, dar la nevoie încearcă să acapareze şi să se folosească de simbolurile naţionale.

În tot acest timp, Realitatea Tv şi Antena3 au încercat să facă o nouă mică „Revoluţie în direct”. Culmea, chiar aşa i-au şi spus în vreo două-trei rânduri.

24 ianuarie 2011 rămâne şi ziua în care un sondaj de opinie (CSCI) stropeşte cu „apă vie” peste personajul politic Adrian Năstase, pe care ni-l prezintă ca posibil viitor Preşedinte al României, care, de bună seamă, „va înfăptui unirea cea adevărată”, alături de Ponta, Premierul-salvator.

Anii pe care i-am petrecut în politică m-au învăţat să nu cred în coincidenţe. Cred că asistăm la o nouă ofensivă mediatică şi politică împotriva instituţiilor statului de drept. La o tentativă disperată de a prezenta Guvernul şi Preşedinţia ca fiind sub asediu popular şi de a justifica astfel Alianţa Împotriva Firii PSD-PNL-Antena3-RealitateaTv. S-au săturat şi ei să se mai ascundă.

Pentru că, totuşi, este ziua în care sărbătorim Unirea Principatelor, le urez încă o dată românilor să fie uniţi, pentru că numai aşa vom putea călca pe drumul cel bun.

PS. În textul articolului, am fost atentă să folosesc pluralul („am decis să-l sunăm pe Preşedinte”), pentru a nu lăsa loc unor speculaţii tendenţioase. Cei care au vorbit direct cu Preşedintele au fost colegii mei de la PDL Iaşi, Suceava (Gheorghe Flutur) şi Neamţ (Gheorghe Ştefan), locuri de unde se ştia clar că urmau să vină autocarele PSD şi PNL.

PPS. Şi pentru a evita alte speculaţii, vreau să spun foarte clar că informaţiile despre desfăşurarea de forţe a PSD şi PNL au venit fie dinspre membrii celor două partide, fie dinspre primarii noştri din localităţile de unde au fost aduşi manifestanţii.

Aceşti oameni nu trăiesc decât pentru a fi în centrul atenţiei. Aceşti uitaţi “iluştri” ar face orice pentru o fărâmă de mediatizare. Pentru că, atunci când nu te mai bagă în seamă nici propriul partid, simţi nevoia să scrie cineva despre tine. Până la urmă, asta-i tot ce ţi-a mai rămas.

Şi ce poţi face pentru a atrage atenţia? Reţeta e simplă: scrii ceva pe blog despre Traian Băsescu, PDL sau Elena Udrea. Şi, iată!, efemera glorie este, pentru o zi, a ta. Îţi preiau televiziunile postarea de pe blog, ziarele scriu din nou despre tine, eventual primeşti şi câteva telefoane pentru comentarii suplimentare, poate şi câteva laude publice din partea pupilului care conduce partidul. Atunci nu ai decât să te feliciţi: ai găsit soluţia potrivită. Acum eşti împlinit.

Disperare, numele tău e Adrian Năstase!

Timp de 7 ani, neînţelegerile dintre Primăria Sectorului 1, Primăria Voluntari şi, mai nou, Primăria Capitalei, coroborate cu lipsa de interes a unor edili-şefi, au făcut ca oamenii care au contractat credite pentru a-şi construi o locuinţă să regrete amarnic această mişcare.

Deşi legea spune că primăria care pune la dispoziţie terenul pe care se construieşte trebuie să se ocupe şi de realizarea utilităţilor, primarul Sectorului 1 a refuzat în repetate rânduri să-şi asume respectivele lucrări. Aşa se face că, în urmă cu doi ani, Primăria Generală şi-a asumat ea realizarea lucrărilor pentru introducerea utilităţilor. Totuşi, au trecut doi ani şi nu s-a făcut nimic în acest sens. Au apărut doar o mulţime de procese intentate de proprietarii locuinţelor administraţiei publice locale.

Pentru că MDRT (ANL) este iniţiatorul proiectului, avem obligaţia legală şi morală să asigurăm finalizarea lucrărilor şi respectarea obligaţiilor faţă de beneficiari. În acest sens, ieri, am avut o întâlnire cu viceprimarul general Mircea Raicu, cu responsabili de la ANL, dar şi cu reprezentanţi ai Asociaţiei de Proprietari, pentru  a rezolva problema utilităţilor de la Henri Coandă. Şi am găsit o soluţie.

Primăria Generală se va ocupa de realizarea utilităţilor: drumuri, canalizare şi sistematizare. Lucrările vor demara în primăvara anului viitor. Finanţarea se va face din Bugetul PMB  pe anul viitor, iar consilierii noştri vor susţine acest proiect în CGMB. În acest timp, MDRT va iniţia o Hotărâre de Guvern care să transfere terenul în administrarea Primăriei Capitalei.

Până la urmă, Henri Coandă înseamnă 1107 case şi 121 de apartamente, deci, cel puţin 4.000 de locuitori ai Sectorului 1. Se rezolvă astfel nu numai o problemă de locuire, dar se şi creează cadrul ca administraţia publică locală să încaseze taxe şi impozite.

E un nou început şi sper ca peste maximum un an să pot să vă spun că lucrările s-au încheiat acolo.

Le-am promis atunci, alături de senatorul Radu Alexandru Feldman şi deputatul Daniel Geantă, că voi face tot posibilul pentru ca proiectul să fie implementat.

Ieri, Consiliul General, la propunerea PDL Bucureşti, a aprobat Planul de Urbanism Zonal care ne va permite demararea lucrărilor la linia de metrou Drumul Taberei – Universitate. De altfel, aceasta este vestea bună de care vă spuneam în articolul de ieri de pe blog. Şi, într-un final, după o şedinţă destul de tensionată la Consiliu, PDL Bucureşti a reuşit să-şi impună punctul de vedere.

Pot spune că, în sfârşit, promisiunea pe care am făcut-o acum doi ani este pusă în aplicare. Cred cu sinceritatea că măsura competenţei politicienilor este dată de capacitatea lor de a-şi ţine promisiunile în faţa celor care i-au votat.

Despre metrou în Drumul Taberei s-a tot vorbit preţ de 20 de ani. PDL Bucureşti şi-a asumat politic proiectul, pentru că este un pas important pentru descongestionarea traficului din vestul Capitalei şi pentru crearea unor condiţii de transport mai bune pentru locuitorii cartierelor Ghencea şi Drumul Taberei.

Lucrările vor începe în primăvara lui 2011 şi vor dura 4 ani. Proiectul are o valoare însumată de 624 de milioane de euro (fără TVA) şi se află în stadiul licitaţiei de atribuire a contractului. Am găsit deja sursele de finanţare: 395 de milioane de euro vor veni dintr-un credit al Băncii Europene pentru Investiţii, iar 229 de milioane de euro înseamnă cofinanţare de la Bugetul de Stat.

Este una dintre investiţiile cele mai importante care se vor desfăşura în Capitală în următorii ani şi asta datorită efortului PDL Bucureşti. Motiv pentru care vreau să le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat pentru punerea în practică a acestui proiect.

După stenogramele apărute în presă ieri, văd că nu mă înşelam. Aceşti oameni sunt capabili de orice. Însetaţi de putere, pentru ei nu există presă, nu există angajaţi, nu există stat sau ideea de dreptate. În minţile lor există doar interese personale, lăcomie, angajaţii sunt slugi, iar cei care li se opun şi nu vor să le dea statul pe mână trebuie înlăturaţi.

Mizeriile spuse de SOV despre Traian Băsescu arată, fără îndoială, că acesta este un ultim bastion al democraţiei în România. Din păcate, el este asaltat de scribi plătiţi  cu bani grei şi bine cravaşaţi de stăpânii de presă. Aceştia le spun ce să scrie, cum să scrie. Iar „jurnaliştii” angajaţi la SOV şi Voiculescu sunt simpli executanţi, nu degeaba le spuneam eu „dactilografi”. Sau pur şi simplu „tonomate”. Mă gândesc cum se simt unii dintre angajaţii Realităţii, care au pornit atâtea campanii de presă în numele „informării publicului”, iar acum sunt dovediţi simpli executanţi.

Am văzut cu toţii, în stenograme, cât de aproape am fost să le dăm ţara pe mână celor doi. Mircea Geoană lua şi el creionul în mână şi nota pe o foaie, după propriile sale spuse, indicaţiile lui Vântu. Neştiind, în naivitatea sa, că ar fi urmat să fie noua ţintă a prietenului Vântu – după cum prea bine spune şeful Realităţii Tv.

Aţi văzut şi faptul că SOV admitea că aşa-zisa casetă în care Traian Băsescu lovea un copil era o făcătură? Toată presa ostilă ştia asta. Şi totuşi, nimic nu i-a oprit pe cei care ştiau să propage mai departe ideea loviturii. Pixelul albastru a rămas în creierul unora, dar sunt sigură că acum va fi uitat pe vecie.

Totuşi, mă surprinde reacţia anemică a presei de bună-credinţă. Au în faţa ochilor dovada campaniilor de presă care au ca scop doborârea adversarului politic şi nu spun nimic. Nicio reparaţie morală pentru toţi oamenii politici care nu au cedat în faţa şantajiştilor. Pentru toţi oamenii politici în care s-a lovit fără milă, deveniţi peste noapte proscrişi şi duşmani ai poporului. Nimic, toată lumea se comportă de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Asta în condiţiile în care „băieţii buni” o iau de la capăt în fiecare săptămână.

Totul e normal: chiar şi faptul că un afacerist veros a reuşit, după propriile-i spuse, să-l suspende pe Preşedintele în funcţie în 2007. Prin controlul asupra oamenilor politici şi asupra presei. Ei bine, asta este lovitură de stat.

Mă întreb oare câţi politicieni sunt ţinuţi în lesă de aceşti doi moguli. Sunt aceiaşi politicieni care vor să vadă Guvernul căzut săptămâna viitoare, care vor să-l suspende apoi pe Preşedinte. S-au mai cizelat între timp – nu mai merg la spa-uri seara –, dar sunt la fel: oameni acontaţi, ţinuţi din scurt şi cu azimutul bine trasat.

Nu trebuie să lăsăm România pe mâna lor! Cred încă în curăţirea presei româneşti. Cred încă în presa capabilă să se revolte din interior. Cred în jurnaliştii de bună-credinţă care vor îndrăzni să ridice vocea şi să spună că aşa nu se mai poate.

Până una, alta, să vă povestesc despre târgul de turism organizat de ANAT, la deschiderea căruia am participat de dimineaţă. Chiar dacă ultimii doi ani de criză economică s-au dovedit dificili pentru turism, la Winter Holiday am văzut o mulţime de firme participante cu pachete turistice dintre cele mai atractive. Evident, am fost mai mult interesată de ceea ce oferă România la acest capitol.

Observ cu bucurie că eforturile noastre de a mări numărul staţiunilor turistice montane încep să dea roade. Preţurile au mai scăzut puţin faţă de alţi ani. Şi, cu siguranţă, odată ce toate pârtiile de ski aflate în construcţie vor fi finalizate, turismul montan va deveni şi mai ieftin.

elena-udrea-1

◄ Back

Next ►

Picture 1 of 17

Am primit din partea organizatorilor titlul de Preşedinte de onoare al Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică. O surpriză plăcută şi, cred eu, o răsplată pentru eforturile pe care le-am făcut de la începutul mandatului pentru promovarea turistică a României.

Vreau să vă încurajez pe toţi să daţi o fugă până la Palatul Parlamentului să vedeţi ofertele agenţiilor de turism. Sunt foarte multe promoţii de early booking. Sigur veţi găsi ceva care să vă placă.

De la târgul de turism, am mers la Huşi. Acolo am avut de semnat nu mai puţin de 9 contracte prin Programul Operaţional Regional. În total, aproape 37 de milioane de euro care vor merge către Vaslui şi Huşi. Majoritatea pentru dezvoltarea infrastructurii urbane, dar şi pentru proiecte sociale.

Alături de mine, au fost prezenţi şi primarii celor două localităţi, domnii Vasile Pavăl şi Ioan Ciupilan. Am vorbit cu dumnealor şi despre posibilitatea accesării altor fonduri europene. Încet, încet, cred că lucrurile se mai dezmorţesc pe această zonă şi reprezentanţii administraţiilor locale încep să vadă beneficiile atragerii acestor fonduri pentru comunităţile lor. Astăzi, spre exemplu, se strânseseră peste 400 de huşeni să asiste la semnarea contractelor, fiind practic una dintre cele mai importante finanţări primite de oraşul lor după 1989.

Cu ocazia asta, mi-am adus aminte şi de câte lucruri am făcut în postura de ministru interimar al Mediului. Anul trecut, cam pe vremea asta, semnam pentru reabilitarea unui parc din oraş. Pentru ca anul acesta să semnez pentru construirea unuia nou. În glumă, le-am şi spus celor prezenţi că, ori de câte ori voi avea o nouă funcţie de ministru, voi semna un nou contract de finanţare pentru ei.

elena-udrea-1

◄ Back

Next ►

Picture 1 of 3

De la Huşi, am plecat spre Braşov, iar mâine dimineaţă voi fi la Sfântu Gheorghe. Iar la 1 înapoi în Poiana Braşov pentru întâlnirea cu primarii de comune. Dar despre asta, mâine seară.

PS. În altă ordine de idei, am văzut şi eu decizia Preşedintelui Traian Băsescu de a retrimite în Parlament legea pensiilor, pentru a se face o diferenţiere între vârsta de pensionare la femei şi bărbaţi. Mi se pare că argumentaţia Preşedintelui este extrem de corectă şi ea trebuie luată în seamă: femeile, pe lângă serviciu, de cele mai multe ori, trebuie să aibă grijă şi de o familie.  Este, deci, firesc să se poată pensiona mai devreme.

Dacă e cineva care se îndoieşte că Vântu şi Voiculescu au o strategie şi-şi coordonează atacurile, îl invit să vadă articole de pe site-ul Cotidianului şi de pe site-ul Antenei 3: sunt absolut identice, de la conţinut, la ilustrarea foto. Aseară, şi pe Realitatea, şi pe Antena 3, se vorbea despre pantofi şi poşete, în acelaşi timp. Cum le-a venit aceeaşi idee nu pot să-mi explic. Există însă un proverb englezesc: great minds think alike .

Dacă le spui în faţă ce gândeşti şi că ştii care le este planul, ceea ce am făcut eu ieri, în articolul de pe blog, de-aia se-ambiţionează mai tare moderatorii emisiunilor de seară să arate că „ştim ce avem de făcut: nu o să-i permitem Elenei Udrea să meargă de 4 ori într-un an cu elicopterul plătit de ea. Cum îşi permite acest ministru să dea bani proprii în loc să-i folosească pe cei ai ministerului? Ruşine, Elena Udrea”. Şi-apoi dă-i cu poşetele şi pantofii la înaintare.

Îl anunţ pe domnul Dan Voiculescu că, dacă îmi pune la dispoziţie avionul personal, folosit până acum pentru angajaţii model, nu voi mai da bani de la mine pe deplasarea cu elicopterul în interes de serviciu.

Nu dacă n-aş avea eu pantofi şi genţi s-ar plăti pensii şi salarii, ci dacă oameni ca Sorin Ovidiu Vântu nu ar fi dat tunuri precum FNI. Puţină lume ştie că statul, prin AVAS, a plătit până acum 120 de milioane de euro păgubiţilor FNI şi ar mai trebui să mai plătească încă 180 de milioane de euro. Cu totul, 300 de milioane de euro din banii românilor, care puteau fi folosiţi pentru plata pensiilor şi salariilor. În schimb, trebuie plătite tunurile lui Vântu, care-şi permite astfel să finanţeze un trust de presă falimentar. SOV atacă instituţiile statului, seară de seară, pe banii românilor.

Astăzi, împreună cu premierul Boc şi ministrul Gabriel Oprea, am fost din nou la Iaşi. Am semnat trei contracte de peste 60 de milioane de euro pentru primul Pol de creştere din România şi un contract de construcţie  de apartamente de către ANL. Şi toate astea într-un oraş al cărui primar este, după cum prea bine ştiţi, social-democrat. Este, cred, exemplul cel mai concludent că la MDRT facem politica administraţiei locale.

Elena Udrea

◄ Back

Next ►

Picture 1 of 11

Cele trei contracte din Planul Integrat de Dezvoltare a municipiului Iaşi ar trebui să asigure reabilitarea unei părţi a infrastructurii rutiere a oraşului. Mai urmează şi alte contracte care vizează infrastructura urbană, de afaceri sau cea socială. În total, Iaşiului îi sunt alocaţi 111 milioane de euro.

În ceea ce priveşte ANL, parteneriatul nostru cu administraţiile locale şi cu MApN se dovedeşte încă o dată unul de succes. 1000 de apartamente vor fi construite la Iaşi, pe un teren care a fost până de curând în administrarea Armatei. Aşa cum am stabilit şi în alte cazuri: jumătate dintre locuinţe vor merge către personalul militar şi jumătate către tinerii din localitate.

Momentul cel mai semnificativ pentru mine a fost însă întâlnirea cu Înalt Prea Sfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei. Am vorbit despre greaua încercare prin care trece România, dar şi despre speranţa că, împreună şi prin credinţă, vom ieşi la liman.

Am fost şi la Baia de Aramă pentru a-l susţine pe candidatul nostru la primărie, care are şanse destul de bune. Mai important însă, am vorbit cu locuitorii oraşului. Cred că s-au adunat  peste 2.000 de oameni. M-a surprins plăcut deschiderea lor, mai ales că sunt unul dintre miniştrii cu o presă dintre cele mai defavorabile. Oamenii ascultă ce avem de spus, chiar dacă facem parte din Guvern. Singura condiţie este să le spui cinstit ce se întâmplă. Nu e bună nici cosmetizarea realităţii, dar nici dramatizarea situaţiei în care ne aflăm. Trebuie să le spui clar ce trebuie făcut şi de ce trebuie făcut, dar şi să asculţi ce au de spus, chiar dacă uneori nu-ţi place ce ţi se răspunde.

Legătura politicianului cu cetăţeanul nu trebuie întreruptă de actul guvernamental. Din contră, ea trebuie să devină mai profundă. Feed-back-ul din partea oamenilor trebuie să fie mai important decât analizele şi campaniile de imagine.

Pentru că văd că acesta este aspectul cel mai mediatizat de către presă, am intrat şi în horă. Oamenii m-au primit în rândul lor şi mi-au arătat mai multă simpatie şi apropiere decât m-aş fi aşteptat. M-am simţit foarte bine printre ei şi o să revin cu dragă inimă la Baia de Aramă.

Pentru că nu am mai răspuns de mult comentariilor voastre, fac asta astăzi.

Rasputin, sunt ministrul care a iniţiat elaborarea standardelor de cost pentru toate lucrările publice. Nu e normal ca două şcoli asemănătoare să necesite pentru construcţie sume total diferite de bani. De altfel, la MDRT sunt implementate deja standardele de cost. La fel, am decis introducerea limitării actelor adiţionale la contractele cu statul. Regula este ca banii plătiţi să nu fie suplimentaţi cu mai mult de 10% din valoarea iniţială a contractului.

Cmoro, nu trebuie să-ţi faci griji cu privirea la alocarea discreţionară a banilor de către MDRT către aleşii locali ai PDL. Până acum, s-au dat bani pentru toate partidele. Spre exemplu, joi, ziua următoare vizitei de la Târgovişte, am fost la Brăila, unde preşedintele Consiliului Judeţean este reprezentantul PSD Bunea Stancu. Acolo am inaugurat drumul judeţean Viziru – Cuza-Vodă – Mihai Bravu. La Topoloveni, localitate unde am mers săptămâna trecută, primar este tot un social-democrat. Cred că este mare diferenţa între felul în care am înţeles eu să ajut administraţiile locale şi ceea ce s-a întâmplat în acest minister în guvernarea Tăriceanu, atunci când ne aflam pe locul trei ca fonduri alocate, deşi numărul primarilor noştri era mult mai mare.

Bibliotecaru, poţi sta liniştit în ceea ce priveşte proiectul legislativ ca ziarele şi online-ul să fie verificate de CNA. PDL nu susţine acest demers al deputatului Silviu Prigoană. Eu, personal, nici nu cred în utilitatea unui asemenea demers. Acest blog are parte de moderare şi nu cred că ai văzut până acum să se cenzureze comentariile critice. Sigur, atât timp cât nu sunt injurioase.

Ion Adrian, cred în continuare în ideea separării politicii de afacerile cu statul. Din punctul meu de vedere, este absolut esenţial în procesul de recredibilizare a partidului. Nu putem merge înainte, nici ca partid şi nici ca Guvern, cu speculaţiile unei părţi a presei vizibil ostile care vorbeşte despre diversele conflicte de interese pe care le-ar avea unii reprezentanţi ai PDL.

Bogdan, reîmpărţirea administrativă a României poate avea loc după 2013. Cea mai bună variantă, o spun din postura de ministru al Dezvoltării, este împărţirea pe regiuni de dezvoltare.

Iulian, voi face tot posibilul ca situaţia cartierul Henri Coandă să fie rezolvată. Problema este deocamdată în zona administraţiei locale. Se pare că, la momentul iniţial, Primăria Sectorului 1 ar fi trebuit să se ocupe de utilităţi şi de infrastructură. Acum, problema a fost transferată la Primăria Generală. În cel mai scurt timp voi face chiar o întâlnire la care să prezint soluţiile pe care le avem la îndemână.

Dora, eu chiar cred în parteneriatele public-private pentru construcţia de locuinţe ieftine pentru tineri. Sper ca, în cel mai scurt timp, să pornim mai multe astfel de parteneriate prin ANL. Până una-alta, există un exemplu de parteneriat cu un ONG, Habitat for Humanity, la Dorohoi, unde se construiesc case pentru sinistraţi.

Vreau să salut, pe această cale, şi reînfiinţarea liniilor preorăşeneşti ale RATB (406, 422, 408, 428 şi 460). Propunerea a aparţinut consilierilor PDL din CGMB şi e foarte bine că s-a concretizat.

La sfârşit,  profit de ocazie ca să le urez succes în noul an şcolar atât elevilor, cât şi profesorilor.

Pe panourile de pe margine am putut vedea logo-ul din brandul turistic al României. E un lucru cât se poate de bun şi asta arată că funcţionează campania de promovare a brandului turistic. Cred că în sfârşit suntem în stare să ducem o campanie profesionistă la capăt şi mă bucur să văd că în ciuda sau poate datorită scandalului iniţial, promovarea merge mai bine decât ne-am fi aşteptat.

Să vă spun ceva incredibil : a dispărut conţinutul de pe site-ul cu „frunza” de unde ar fi fost copiat logo-ul din brandul turistic. Puteţi vedea cu ochii voştri că adresa http://changetransport.com/ ne redirecţionează către un alt site din Irlanda care nu are nicio legătură cu „frunza” respectivă. De altfel, din câte am înţeles, pe site-ul iniţial s-a umblat o singură dată, pe 29 iulie, ziua în care noi lansam brandul la Shanghai. Sincer, încep să cred tot mai tare în varianta vehiculată aici.

Voi ce spuneţi, a fost premeditat scandalul „frunzei”?

Aşa cum vă spuneam în urmă cu o săptămână, una dintre deciziile pe care le-am luat în cadrului ministerului a fost reorganizarea structurilor care se ocupă de turism. S-a înfiinţat astfel Direcţia Generală Turistică care va gestiona întreg domeniul, fie că vorbim de investiţii, fie că vorbim de promovare. Ea va acţiona unitar şi va avea competenţe depline pe zona turismului.

În cel mai scurt timp, MDRT va organiza un concurs pentru angajarea directorului general. Vom mediatiza acest demers tocmai pentru că este nevoie de un profesionist în fruntea acestei structuri. Cu atât mai mult cu cât nu mai avem un secretar de stat responsabil de această zonă. Vă asigur că nici de data asta nu voi ţine cont de „recomandările” din zona „prietenilor”. Consiliul Consultativ al Turismului este forul care va avea ultimul cuvânt în evaluarea candidaţilor pentru funcţia de director general al structurii nou create.

Din discuţiile pe care le-am purtat cu membrii Consiliului Consultativ, rezultă clar că se simte nevoia unui partener din partea MDRT, altul decât ministrul, cu care să colaboreze. Acesta trebuie să fie un profesionist pe care toţi cei implicaţi în turism trebuie să-l respecte pentru competenţele pe care le are.

Noua strategie a ministerului presupune orientarea resurselor de care dispunem în acest moment spre zonele cu potenţial turistic şi înspre staţiuni. Până acum, resursele au fost împărţite pe mai multe zone de interes, neexistând un focus extrem de clar. Această deficienţă va fi acum remediată.

Că veni vorba de investiţii în infrastructură, nu pot decât să mă bucur de succesul promovării mediatice de care are parte staţiunea Terra care urmează să fie construită pe litoralul Mării Negre. E un exemplu concret despre cum ar trebui să funcţioneze un parteneriat public-privat în turism. Practic, ministerul se ocupă de infrastructură, iar privaţii se ocupă de investiţiile în obiectivele turistice şi în unităţile de cazare. PPP-urile sunt calea de urmat pentru turismul românesc şi, cred eu, garanţia unei profesionalizări a domeniului.

Business-plan-ul noii staţiuni este construit pe nişte principii despre care eu vorbesc de mult: servicii diversificate şi capacitatea de a atrage turistul şi când nu ne aflăm în plin sezon. Orientarea către turismul all inclusive va genera cu siguranţă un nou public ţintă care până acum se orienta către staţiunile turistice din afara ţării. Mă bucur să văd, în sfârşit, investitori străini serioşi pe litoralul românesc.

Am avut o zi plină, încărcată de acţiuni, şi de drumuri lungi. De dimineaţă, am fost la Botoşani unde am semnat cinci contracte de finanţare a unor proiecte care să ajute la dezvoltarea şi modernizarea municipiului. Asta înseamnă aproape 15 milioane de euro în bani nerambursabili atraşi prin Programul Operaţional Regional. Sunt bani europeni pe care reuşim să-i aducem în ţară şi să-i cheltuim în folosul comunităţii. Eu am mai spus: asta e calea de urmat pentru toate administraţiile locale care-şi doresc dezvoltarea infrastructurii. Vor găsi în ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, indiferent de culoarea lor politică, un partener şi un sprijin. La Botoşani, spre exemplu, cu aceşti bani se vor reabilita şi moderniza mai multe străzi şi parcuri, se va moderniza o clădire care ar urma să devină centru social şi se va derula un program de reducere a criminalităţii şi creştere a siguranţei pe străzi.

[View with PicLens]

Apoi, am fost la Dorohoi, oraş puternic afectat de inundaţii. Pot spune că am reuşit să mă încarc cu multă energie pozitivă şi cu mult optimism. Şantierul deschis la Dorohoi pentru reconstruirea caselor distruse de inundaţii este rezultatul primului parteneriat cu un ONG, mai precis cu Habitat for Humanity România. Acest parteneriat se bazează pe voluntariat. Pentru mine a fost o surpriză extrem de plăcută să văd mulţi oameni dornici să ajute. M-aş bucura să văd acelaşi nivel de implicare şi în alte proiecte. De cealaltă parte, sper ca şi familiile care vor beneficia de aceste case să se implice în construirea lor şi să participe la muncă desfăşurată pe şantier. Sper ca în cel mai scurt timp să reuşim să reconstruim pe fundaţii mai durabile ceea ce natura a luat cu ea, iar familiile afectate să poată începe o viaţă nouă în condiţii decente.

În această seară, am participat la şedinţa săptămânală a Biroului Permanent Muncipal al PDL Bucureşti. Principalul punct de pe ordinea de zi a fost cumplita tragedie de la Maternitatea Giuleşti. În astfel de situaţii, e greu să-ţi găseşti cuvintele. Gândul meu bun se îndreaptă către familiile tuturor victimelor. Le doresc să aibă suficientă putere să treacă peste această încercare cumplită.

Am decis, alături de colegii mei, să facem tot posibilul ca astfel de evenimente să nu se mai repete. Nu vrem să politizăm subiectul, nu căutăm ţapi ispăşitori. Vreau însă să-l văd pe doctorul Oprescu cât mai repede la Bucureşti. Primarul trebuie să convoace o şedinţă de îndată a CGMB în care consilierii noştri vor să se înfiinţeze o comisie de evaluare a tuturor celor 21 de spitale care se află în subordinea municipalităţii. Această comisie trebuie să aibă o activitate permanentă şi să garanteze tuturor bucureştenilor că asemenea tragedii nu vor mai exista.

Niciun spital nu are consiliu de administraţie în exerciţiu. Şi asta la mai bine de un an după ce Sorin Oprescu a cerut şi primit de la Ministerul Sănătăţii administrarea spitalelor bucureştene. S-a creat un extrem de important şi negativ vid decizional. E important să se rezolve şi această situaţie.

În final, cred că este absolut necesar ca activitatea Maternităţii Giuleşti să se reia cât mai curând. Consilierii PDL Bucureşti vor cere alocarea de bani din bugetul Primăriei pentru a se realiza reabilitarea Maternităţii la standarde europene. Sper că este pentru ultima dată când vom mai auzi de astfel de cazuri.

Libertatea de exprimare pe blog este cvasitotală, atât timp cât nu se ajunge la invective. Nu veţi găsi numai laude, ci şi multe critici, la adresa mea sau la adresa Guvernului. E normal să existe o diversitate a opiniilor. Cred că s-a reuşit coagularea unei comunităţi în adevăratul sens al cuvântului.

Încă de la început, vreau să subliniez că sunt atentă la tot ceea ce se scrie pe blog. Citesc comentariile voastre pe care în majoritatea lor le consider pertinente. De altfel, în ultima perioadă v-am şi cerut sfaturi cu privire la proiectele pe care le-ar putea întreprinde PDL Bucureşti, pentru a ajuta oraşul şi pentru a recăpăta încrederea pierdută. Am primit o mulţime de idei bune care pot fi puse în practică. Pentru toate acestea, vă mulţumesc.

De acum încolo, voi încerca să răspund mult mai des comentariilor voastre.

Marius, şi mie mi se pare foarte bun programul de închiriere a bicicletelor în Bucureşti. E un mijloc sănătos de a te deplasa şi, de multe ori, chiar mai rapid decât cu maşina. Voi susţine acest demers şi vom vedea în ce măsură se poate atinge magnitudinea proiectului anunţat acum două săptămâni la Londra (6.000 de biciclete).

Bibliotecaru, citesc comentariile de pe blog. Nu trebuie să-ţi faci griji în această privinţă. Apreciez propunerile tale de îmbunătăţire a comunicării PDL cu aleşii locali. La şedinţa de acum două zile a Biroului Permanent Municipal, le-am împărtăşit colegilor ideea referitoare la video-chat-ul pe care l-am putea face cu aleşii locali şi ea a fost foarte bine primită. În momentul în care se va lansa site-ul PDL Bucureşti, cu siguranţă va exista şi această posibilitate. Vom face chiar un calendar pe tematici.

Cetăţeanul NEturmentat, orice proiect este binevenit. El poate fi depus fie la organizaţiile de sector, fie la biroul temporar din Modrogan nr.1 (sediul central), până vor fi încheiate lucrările din Modrogan nr. 22.

Frank Zapa [King], cu siguranţă va exista o poziţie oficială a PDL Bucureşti faţă de felul în care trebuie restructurat RADET-ul şi cum se poate rezolva problema sistemului centralizat de încălzire a Bucureştiului. Încă analizăm că care este cea mai bună metodă de acţiune. Deocamdată, am încercat, ca sistem alternativ, să duc mai departe programul de reabilitare termică a locuinţelor. Pentru că banii erau insuficienţi şi în ritmul actual ar fi durat 120 de ani să anvelopăm toate blocurile, am preferat să plătim noi dobânda pentru toate creditele pe care le-ar lua asociaţiile de proprietari pentru a-şi reabilita termic imobilele. Evident, la fel ca şi la programul „Prima casă”, statul garantează şi aceste credite. E o distribuţie mult mai echitabilă şi mai eficientă a fondurilor cu care statul poate să-i ajute pe cetăţeni în rezolvarea acestei probleme.

Maryland Andrei, sunt de acord că praful din Bucureşti este o reală problemă. Vom încerca să demarăm un proiect de plantare de pomi, pentru că am înţeles că un arbore matur reţine peste 20 de kilograme de praf. „Centura verde a Capitalei” este un proiect care trebuie pus neapărat în practică. Îmi pare rău că a fost tras pe dreapta în ultimii ani.

Straistaru Eugen, reţeaua de cabluri care acoperă cerul Bucureştiului trebuie să dispară. De altfel, am mai vorbit despre asta şi într-una dintre postările mai vechi de pe blog. În niciuna dintre capitalele europene unde am fost nu existau atâtea cabluri suspendate. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului are rol de reglementare, într-un proiect legislativ privind urbanismul urmând să existe interdicţii clare privind prezenţa acestor cabluri.

Ştefan, ideea trenului expres regional (TER) e bună. S-a încercat o linie între Gara de Nord şi Otopeni, însă cererea este deocamdată destul de mică. E însă o idee care trebuie avută în vedere pe măsură ce Bucureştiul se dezvoltă pe orizontală.

Aurelio texanu, vom face cât de curând la PDL Bucureşti o întâlnire cu oamenii obişnuiţi. Puteţi veni atunci cu proiectul dumneavoastră şi vă asigur că îi voi acorda toată atenţia cuvenită.

N. G., ştiţi bine că ţelul meu nu este acela de a pune beţe-n roate cuiva. Cu atât mai puţin primarului Oprescu. Am mai spus-o: voi susţine fiecare propunere venită dinspre primar care este în folosul cetăţenilor. Nu voi fi însă de acord cu achiziţia de ceasuri de aur şi aducerea de lebede negre pentru parcurile Capitalei.

Cmoro, vom încerca să facem la PDL Bucureşti ceva asemănător ca pe site-ul Camerei Deputaţilor sau al Senatului: fiecare bucureştean să vadă cum au votat consilierii locali pentru fiecare proiect legislativ în parte. E nevoie de o transparenţă a deciziilor politice şi PDL Bucureşti este dispus să facă acest pas.

Dacă vrem să avem succes, avem o singură cale de urmat – dialogul cu cetăţeanul. PDL Bucureşti trebuie să coboare în stradă şi să asculte ceea ce bucureşteanul are să spună, chiar dacă uneori nu o să ne placă ce auzim. Avem şansa de a reclădi organizaţia pe baze mai stabile şi obligaţia de a pune cetăţeanul în centrul acţiunilor noastre.

Din ce mi-am dat seama, citind răspunsurile voastre la postarea precedentă, sunt o mulţime de oameni cu idei, dar care până acum nu au fost ascultaţi. Le-am spus consilierilor noştri locali că de-acum încolo vom susţine proiectele şi ideile pe care le primim de la oameni. Avem un mandat direct pe care trebuie să-l punem în aplicare. Vom susţine toate proiectele de care are nevoie Bucureştiul, fie că ele vin de la Sorin Oprescu sau din altă parte, şi ne vom opune cheltuielilor inutile. Nu vom critica de dragul de a critica. Vom face o opoziţie constructivă.

Ultimii ani au însemnat o îndepărtare de modelul Traian Băsescu. Eu cred că, pentru a avea succes, organizaţia de Bucureşti trebuie să repete ceea ce a făcut Traian Băsescu începând cu anul 2000. Este un model care şi-a demonstrat eficienţa.

Le-am spus colegilor mei că trebuie să deschidem larg porţile partidului tuturor celor care sunt acum neimplicaţi politic, dar care au proiecte şi idei pentru ca Bucureştiul să evolueze în bine. Le-am spus clar tuturor colegilor mei că implicarea şi competenţa profesională sunt criteriile pe baza cărora se va face ascensiunea în organizaţia PDL Bucureşti, iar nu vechimea.

PDL nu mai este locomotiva schimbării în Bucureşti şi o să avem mult de muncă. Le-am spus asta tuturor celor prezenţi la întâlnirea de ieri. Am luat decizia de a face un sondaj pentru a vedea cum stă partidul în opţiunile bucureştenilor. De asemenea, am hotărât organizarea unui recensământ al numărului de membri activi, dar şi un audit intern. Consider că înainte de toate trebuie să ştim exact situaţia în care se află organizaţia de Bucureşti a partidului.

Le-am transmis celor prezenţi ieri la întâlnirea PDL Bucureşti şi tot ceea ce-mi scria deunăzi Florin, membru al PDL sector 1. Impresia mea este că au înţeles mesajul tău, Florin. Aş vrea să ne fii alături la următoarele întâlniri şi te asigur că vocea ta se va face auzită. Sunt sigură că reprezinţi o parte a noului PDL.

În ceea ce vă priveşte pe voi, dragii mei cititori, vă invit să-mi scrieţi în continuare despre ce am putea face bine în Bucureşti. Vă asigur că preţuiesc toate ideile şi propunerile voastre. Pe cât posibil, voi încerca să le pun în aplicare. Sper ca, în cel mai scurt timp, să ne putem întâlni şi personal pentru a vedea ce putem face împreună pentru Bucureşti.

Am ales acum sa fac un apel la responsabilitate din partea jurnalistilor dar si a celor care se exprima in spatiul public pe post de analisti, seara de seara. Ultima strategie a celor doua trusturi care ataca desantat membrii PDL ai Guvernului, pe unii dintre ei, este de a vorbi despre clientela politica a acestora. Se dau exemple despre contracte facute de diverse societati comerciale private cu institutii publice si simpla lor existenta devine dovada acuzatiilor care se aduc.

As vrea sa fie clara pozitia mea. Nu contest faptul ca exista firme privilegiate in relatiile cu statul, dintotdeauna se intampla astfel de lucruri. Ca ministru am luat o serie de masuri de transparentizare a derularii achizitiilor si eficientizare a cheltuirii banului public, dupa ce am constatat ca practicile din institutie, identice cu practicile din toate institutiile publice, incurajau coruptia si risipa. Am interzis aditionarea contractelor cu mai mult de 10% si numai in cazuri exceptionale, vazand ca firmele practicau preturi foarte mici la licitatii, cu care castigau, pentru ca apoi sa le majoreze cu pana la 50%, cu concursul angajatilor din Minister. Am cerut sa fie inscrise pe lista neagra firmele care nu isi respecta obligatiile contractuale in mod regulat, producand pagube institutiei pentru a putea fi depunctate la licitatiile viitoare, precum si cele care si-au facut o activitate profitabila din contestarea licitatiilor. Am facut standarde de cost pentru ca lucrarile publice sa coste peste tot la fel. Si la Dorohoi ca la Constanta. Dupa ce am constatat ca plata facturilor  catre companiile cu care lucram poate genera favorizarea unora dintre acestea, am decis punerea pe site a facturilor in ordinea emiterii lor si plata la vedere. Auzind ca mi se foloseste numele pentru a incerca influentarea rezultatelor unor licitatii, am declarat public ca nu am societati de constructii si am cerut celor carora li se invoca numele meu pentru a-i determina sa faca sau sa nu faca ceva, sa anunte direct institutiile de control ale statului. Am hotarat transmiterea live pe internet, in conditiile legii, a achizitiilor si suntem la momentul la care am terminat pregatirea tehnica. Am cerut firmelor cu actionari membri PDL sa nu mai participe la licitatiile pe care le organizam si am propus colegilor care au si functii publice si afaceri sa opteze intre ele. Am facut toate aceste lucruri si accept orice sugestie care sa faca si mai transparenta activitatea Ministerului, pentru ca vreau ca relatia dintre angajatii institutiei si agentii privati sa fie una total corecta si legala.

Tocmai din aceste motive si cu dovezile de buna credinta pe care le-am dat, fac acum un apel la responsabilitate. Consider ca speculatiile legate de corectitudinea derularii unor achizitii la MDRT sunt facute cu rea credinta si superficialitate, unicul scop fiind acela de a-mi denigra activitatea. Reamintesc faptul ca exista o lege a achizitiilor publice, pe care o aplica directia de specialitate, ca ministrul nu face parte din comisiile de licitatii. Mai mult, membrii acestor comisii sunt angajati in minister de pe vremea PNL sau PSD, iar eu nu am nici macar curiozitatea sa aflu cine sunt acestia. MDRT deruleaza sute de  proceduri si lucreaza cu sute de firme, de cativa ani, nu de 6 luni de cand sunt eu ministru. Nu i-am auzit niciodata pe acesti jurnalisti sa fie preocupati de activitatea institutiei pana la mine. Firmele sunt cam tot timpul aceleasi si, va dadeam exemplu de 68 de sali de sport facute de societati cu actionari membri  sau apropiati PSD. Daca vrei sa arunci cu acuzatii, atunci poti sa o faci legat de orice licitatie, unde vei gasi intotdeauna si un nemultumit: pe cel care nu o obtine. Asta nu inseamna ca exista tot atatea ilegalitati. Dar sigur lansarea speculatiilor si acest tip de abordare face foarte mult rau: poate crea impresia, falsa de altfel, ca totul este sub semnul ilegalitatii si al coruptiei, aducand neincrederea oamenilor fata de institutiile statului. Ceea ce doresc Realitatea si Antena, Vantu si Voiculescu, sa se intample. Cred ca mult mai corect ar fi ca cei care au cu adevarat un dubiu legat de respectarea legii in derularea licitatiilor sa se adreseze organelor competente si nu sa construiasca scenarii acuzatoare la televizor sau in presa.

Mai tarziu voi reveni cu datele exacte de la ultima licitatie a ministerului pe care trusturile celor doi au  acuzat-o ca fiind dedicata unui sponsor PDL.