Ce este un startup si ce tipuri exista

„Startup” este adesea tratat ca un cuvant de interes in randul companiilor. Dar, in ciuda credintei populare, termenul nu este rezervat doar companiilor de tehnologie inradacinate din Silicon Valley.

Deci, ce reprezinta un startup? Pe scurt, sunt de obicei companii care bifeaza urmatoarele:

  • Compus din < 30 de angajati
  • Finantat prin bootstrapping, investitori externi sau imprumuturi
  • Inca nu ste considerat corporatie sau „matur”; 

Exista cinci tipuri comune de startup-uri intr-o varietate de industrii, toate avand abordari diferite de scalare. In acest ghid, veti afla despre fiecare:

  1. Startup-uri mici afaceri
  2. Startup-uri care pot fi cumparate
  3. Startup-uri scalabile
  4. Startup-uri din ramuri
  5. Startup-uri sociale

Care sunt cele 5 tipuri de startup-uri? In ce fel sunt ei diferiti?

Mai jos am detaliat exemple din lumea reala ale diferitelor tipuri de pornire si modul in care acestea se extind.

1. Startup-uri mici afaceri: companii independente, auto-incepute, cu echipe mici

Folosind criteriile de mai sus, startup-ul mediu are mai multe in comun cu mama ta obisnuita si magazinul pop decat cu Google sau Apple.

Si da, distinctia dintre un startup si o afacere mica este cam neclara. Poate de aceea atat de multi oameni folosesc termenii in mod interschimbabil.

Majoritatea startup-urilor au un fel de final „mai mare” de a fi cumparate sau de a primi o injectie de numerar. 

Startup-urile micilor afaceri sunt diferite. De la afaceri individuale si parteneriate pana la echipe mici, aceste startup-uri sunt fericite sa ramana startup-uri in timp ce isi vand produsele si serviciile.

Si desi sunt interesati de crestere, ei cresc in ritmul lor. Astfel de startup-uri sunt adesea bootstrapped sau autofinantate, ceea ce inseamna ca exista mai putina presiune de a se extinde cat mai curand posibil sau de a fi dator cu nevoile imediate ale investitorilor.

24 Hour Tees este un exemplu excelent al unuia dintre aceste tipuri de startup-uri. Ei se gandesc la locul lor de munca ca la o familie, conducand in acelasi timp o afacere de succes, scalabila. Si, acestea sunt dovada ca nu trebuie sa fii un startup tech pentru a beneficia de tehnologie.

Chiar daca sunteti un startup care proiecteaza tricouri, puteti economisi o multime de timp si bani pur si simplu daca aveti un interes si cunoasterea tehnologiei. Spre deosebire de intreprinderile mici de scoala veche care se blocheaza in caile lor, companii precum 24 Hour Tees investesc in instrumente si automatizari pentru a-si ridica afacerea.

RingCentral face parte din aceasta ecuatie, oferind instrumente pentru o comunicare interna si cu clientii mai cuprinzatoare. Pe scurt, solutia noastra ajuta 24 Hour Tees sa ofere un serviciu excelent pentru clienti, tinand in acelasi timp pasul cu cererea ridicata. Mai jos puteti vedea mai multe din povestea lor:

2. Startup-uri care pot fi cumparate: Afaceri construite pentru a fi cumparate

Conceptul aici: echipele mici construiesc o afacere de la zero si o vand unui jucator mai mare din industria lor.

Aceste tipuri de startup-uri sunt de obicei asociate cu software si tehnologie. Sunt sanse sa fi vazut titluri despre giganti precum Amazon sau Uber care cumpara startup-uri mai mici. Fuziuni si achizitii de genul acesta se intampla tot timpul.

A fi cumparat pare o afacere destul de dulce, nu? 

Cu toate acestea, construirea a ceva care merita achizitionat pentru milioane (sau miliarde) este mai usor de spus decat de facut. 

Luati in considerare mai intai ca concurenta este absolut acerba in orice industrie de software data. La naiba, exista mii de startup-uri cu care trebuie sa se confrunte numai in B2B SaaS.

Retineti ca startup-urile nu trebuie neaparat sa fie profitabile pentru a fi cumparate (si multe nu sunt). Acest lucru reprezinta un risc considerabil pentru investitori, dar un risc si mai mare pentru proprietarii de afaceri blocati sa incerce sa vanda o companie care sangereaza bani. Nu cautati mai departe decat soarta nefericita a WeWork ca dovada a cat de dezordonat poate fi acest proces.

Acestea fiind spuse, exista o multime de producatori independenti de aplicatii si echipe mici care petrec cativa ani intr-o afacere (sau chiar o agitatie secundara) care este vanduta unei companii mai mari. La pachet? Construirea unei afaceri cumparabile nu trebuie sa insemne neaparat „mergi mare sau du-te acasa”.

3. Startup-uri scalabile: companii care cauta capital (sau se extind)

Firma comuna intre toate tipurile de startup-uri este nevoia de scalare.

Acest lucru suna adevarat, indiferent daca sunteti o afacere cu zeci de angajati sau un duo care lucreaza in garajul parintilor dvs. 

Dar unele startup-uri sunt mai usor de scalat decat altele. Cele mai multe aplicatii pentru consumatori si de afaceri sunt exemple de startup-uri scalabile: odata ce au creat zgomot si o baza de utilizatori, devine mai usor sa achizitionati noi clienti. Este un fel de efect de bulgare de zapada.

Startup-urile scalabile fac acest lucru prin strangerea de capital de la investitori externi (ganditi-va: investitori ingeri, capitalisti de risc, parteneri de afaceri, prieteni, familie). Cu banii noi gasiti, acestia pot sprijini initiativele de crestere pentru a castiga mai multi clienti si, in cele din urma, a atrage atentia celor care doresc sa-i cumpere.

Exista totusi startup-uri care se pot scala in mod continuu fara o strategie traditionala de iesire. ConvertKit este un exemplu excelent in acest sens. Compania a primit finantare in trecut, dar a depasit recent 15 milioane de dolari ARR si intentioneaza sa-si mentina statutul de „startup”:

De asemenea, companiile care cresc si cauta capital nu trebuie neaparat sa recurga la milionari sau miliardari pentru a face acest lucru. De fapt, exista o multime de startup-uri, cum ar fi Oculus, care au reusit sa se dezvolte prin crowdfunding de la clienti potentiali dornici.

4. Startup-uri din ramuri: companii care se ramifica din corporatii mai mari

Nu toate tipurile de startup-uri sunt construite de la zero.

O pornire din ramuri se explica de la sine. Mai simplu spus, sunt startup-uri care se ramifica de la companii-mama mai mari pentru a deveni propriile entitati.

De exemplu, o afacere ramificata ar putea fi infiintata in efortul unei companii mai mari de a intra pe o noua piata sau de a perturba un concurent mai mic. Deoarece aceste startup-uri actioneaza independent de companiile lor-mama, au libertatea de a face afaceri si de a experimenta fara a atrage la fel de multa atentie sau control.

Dupa cum a subliniat Investopedia, o companie precum Sidewalk Labs (o ramura a companiei-mama a Google Alphabet) este un bun exemplu al unei astfel de filiale. 

5. Startup-uri sociale: organizatii nonprofit si companii caritabile

Startup-urile sunt uneori stereotipate ca fiind obsedate de crestere si avide de bani.

Acestea fiind spuse, unele startup-uri sunt special concepute pentru a face bine. Startup-urile sociale, care includ organizatii de caritate si organizatii nonprofit, cresc de dragul filantropiei. Acestia functioneaza similar cu orice alt startup, dar fac acest lucru cu ajutorul granturilor si donatorilor. 

Un exemplu stralucitor de startup social este Code.org, o organizatie care a reusit sa stranga aproape 60 de milioane de dolari (de la Google si Facebook) pentru a oferi studentilor oportunitati in domeniul informaticii.

Care sunt cele mai comune tipuri de startup-uri din punct de vedere al industriei?

Pentru a incheia lucrurile, iata o defalcare rapida a celor mai comune tipuri de startup-uri in functie de industrie. Desi majoritatea dintre ele sunt intr-adevar legate de tehnologie, cu siguranta exista oportunitati de pornire si in domenii mai „netraditionale”.

  • Software (SaaS) si tehnologie
  • Marketing si publicitate
  • Sanatate
  • ACEASTA
  • Asigurare 
  • Educatie
  • Imobiliare
  • Mediu si energie
  • Retail si comert electronic
  • Blockchain si criptomonede

Ce tip de startup esti capabil sa construiesti?

Startup-urile nu sunt atat de unice pe cat presupun multi oameni.

Speram ca acest ghid ofera o mai buna intelegere a tipurilor de startup-uri existente si a modului in care acestea cresc.

Si retineti: indiferent de tipul de afacere pe care doriti sa o construiti, o suita de comunicatii prin solutiile RingCentral pentru startup-uri va poate ajuta sa ramaneti conectat cu clientii pe masura ce cresteti.

De ce avem nevoie de startup-uri?

Startup-urile sunt poate cea mai interesanta forma de companie, deoarece ofera o oportunitate unica de influenta si crestere globala – o oportunitate la care multi oameni ar putea visa doar cu cateva decenii in urma.

Cu toate acestea, cultura startup-ului creeaza opinii mixte. Se pare ca oamenii fie sunt incantati de startup-uri, fie nu le suporta. Startup-urile sunt adesea o tinta pentru argumente nefondate. hype-ul din jurul lor este usor de perceput ca iluzii sau chiar minciuni. Acest lucru a dus la multe presupuneri gresite cu privire la startup-uri.

O parte a problemei poate proveni din faptul ca startup-urile se dezvolta din speranta. Antreprenorii de startup creeaza povesti despre cum ar putea arata viitorul si incearca sa realizeze aceste viziuni. Ei au o convingere puternica ca pot avea o influenta asupra lumii si ca actiunile lor au consecinte care pot face lumea un loc mai bun. In lumea startup-urilor, o afacere care se afla inca in faza de idee poate avea un impact remarcabil in urmatorii cinci ani – poate chiar cu o cifra de afaceri de un miliard de dolari. Aceasta speranta este adesea perceputa ca hype si este un punct corect. Exista o multime de hype inutil in jurul startup-urilor. Pentru cei care au lucrat mult timp in scena startup-urilor, de multe ori sunt doar enervati de hype, deoarece fac ceea ce fac pentru ca doresc sa afecteze cum arata viitorul.

Diferenta dintre speranta si dorinta

Cultura startup-ului este despre modelarea viitorului, nu doar acceptarea pasiva a ceea ce urmeaza. Aceasta este diferenta principala dintre dorinta si speranta: o credinta adevarata in ceea ce faci. Viitorul nu este ceva pe care il asteptati. Este ceva pe care toti il cream cu actiunile, alegerile si deciziile noastre.

De exemplu, inteligenta artificiala (AI) a inceput in ultima vreme sa schimbe lumea in moduri neprevazute. Cand frica de inteligenta artificiala era maxima, multi oameni din Europa se temeau ca IA va „prelua controlul”, in timp ce antreprenorii de start-up din Silicon Valley au avut o atitudine complet diferita, rezumata astfel: „De ce ar trebui sa ne temem de viitorul AI? Noi suntem cei care il cream si decidem cum se face.”

Esecul este OK

Deoarece speranta este cel mai important factor in startup-uri, acest lucru poate duce si la esec. Acesta este unul dintre fundamentele gandirii startup-urilor. Pe masura ce startup-urile isi asuma riscuri mari, vor exista si rateuri. Dar, invatand de la ei, startup-urile pot crea o valoare pe care nici un alt tip de organizatie nu o poate crea.

De aceea, cultura startup-ului evidentiaza importanta esecului ca oportunitate de a invata. Startup-urile in cea mai buna forma sunt masini de invatare foarte rapid si care incearca sa gaseasca solutii pentru probleme. Ritmul in care startup-urile pot invata este ceva foarte greu de atins in orice alt mediu.

De ce conteaza startup-urile

Acest lucru duce la un singur raspuns cel mai important la intrebarea „De ce avem nevoie de startup-uri?”. Pentru noi, raspunsul este simplu: startup-urile sunt una dintre cele mai bune modalitati de a rezolva probleme si de a implementa rapid solutii la scara globala. Fie ca este o problema globala uriasa, cum ar fi schimbarile climatice, inegalitatea intre diferite tari sau ceva mai casual, cum ar fi optiuni de transport mai ieftine sau solutii de plata mai bune, in multe cazuri startup-urile sunt cele mai bune organizatii pentru rezolvarea problemelor.

Cand un startup inceteaza sa mai fie un startup?

Deseori ni se pun intrebari precum „cate startup-uri sunt astazi in Berlin?” Pare destul de simplu. Poate te-ai gandi sa te uiti la companii cu varsta maxima de 10 ani. Pentru Berlin insa, asta ar insemna ca Delivery Hero si Zalando sunt excluse, dar N26 si HelloFresh sunt incluse. Asta pare cam aleatoriu. Si ce se intampla daca un startup a devenit public sau a fost achizitionat? Asta ar insemna ca si HelloFresh a iesit. Toate aceste companii cu siguranta au fost startup-uri, mai conteaza?

Daca scopul real este intelegerea modului in care ecosistemul startup-ului din Berlin a evoluat pana in acest punct, un mod mai bun de a-l privi este cu datele din serii de timp. Ne-am putea intreba cate startup-uri sunt fondate/finantate in fiecare an si cum s-a dezvoltat asta. In loc de un instantaneu, putem obtine informatii mai semnificative comparand diferite cohorte (epoci) de startup-uri: cum se compara startup-urile din ultimii cinci sau 10 ani cu cele mai vechi? Ce procentaj a facut ca calatoria de pornire sa aiba o crestere rapida?

In acest fel, alegerea unei varste limita arbitrare nu mai este necesara. Desigur, o companie nu ramane un startup pentru totdeauna, dar pentru ca noi sa invatam de la ei, tot ce conteaza este ca au fost candva.

Cat de rapida este cresterea?

OCDE spune ca o firma cu o crestere mare este una care creste cu +20% pe an. Acum, acest procent ar putea fi pentru un pic de dezbatere (mai mult intr-o secunda), dar traiectoria de crestere a startup-urilor tinde sa urmeze un model similar.

Desigur, startup-urile vor avea fiecare propria lor calatorie unica de crestere, dar acesta este tipul de model „curba in S” pe care oamenii (fondatori, investitori, guverne) il cauta.