Crearea unui top al celor mai frumoase povesti de dragoste, din orice epoca, poate fi o misiune foarte grea. La urma urmei, practic fiecare film are un scenariu romantic intr-un fel sau altul. Nu conteaza daca este un film de groaza, un film de actiune sau un roman SF. Se pare ca Hollywood nu stie sa spuna o poveste care nu are putina dragoste in ea.
Asta inseamna ca exista multa concurenta pentru totlul de cel mai bun film de dragoste ale secolului 21. Reducerea listei pana la 25 a fost un proces chinuitor, ca si cum ati asambla un puzzle care a venit cu mult prea multe piese. Indiferent cum l-am asamblat, ceva demn de remarcat a fost omis.
Asa ca, inainte de a incepe, sa ne cerem cele mai sincere scuze celebrei Triade Gosling; The Notebook, Crazy Stupid Love si La La Land. Acelasi lucru este valabil si pentru filmele Disney precum Enchanted si WALL-E , super-eroi ca Wonder Woman si Spider-Man 2 si castigatori de Oscar precum The Shape of Water si Lost in Translation.
Acestea fiind spuse, sa vedem lista celor mai bune 25 filme de dragoste ale secolului 21, in opinia noastra!
Crouching Tiger, Hidden Dragon (2000)
Crouching Tiger, Hidden Dragon de Ang Lee nu este, asa cum sunt multe filme, un film de actiune cu o poveste de dragoste in el. Este o poveste de dragoste cu un film de actiune in ea. Mai mult, este o poveste de dragoste al naibii si un film de actiune uimitor. Michelle Yeoh si Chow Yun-fat joaca rolul unor artisti martiali care sunt indragostiti, dar, printr-o lovitura de soarta, nu isi pot permite sa fie impreuna. Cand intalnesc un tanar artist martial, interpretat de Zhang Ziyi , care refuza sa respecte regulile care i-au tinut departati, declanseaza un conflict aprins cu o multime de lupte uimitoare cu sabia.
Crouching Tiger, Hidden Dragon joaca ca un film Merchant Ivory, genul in care toata lumea isi retine emotiile, cu exceptia tinerilor care, inevitabil, creeaza haos urmandu-si inimile. Faptul ca acele emotii sunt dezlantuite intr-o coregrafie de lupta uluitoare de legendarul Yuen Wo Ping nu face decat sa ridice filmul lui Lee si mai mult. Este un balet glorios al dragostei si al razboiului.
In the Mood for Love (2000)
Este un cliseu sa folosesti cuvantul „durere” atunci cand descrii o poveste de dragoste interzisa, dar nu exista alta modalitate de a descrie in mod adecvat capodopera lui Wong Kar-wai . In Mood for Love ii joaca pe Maggie Cheung si Tony Leung ca oameni care descopera ca sotii lor au o aventura. Cu timpul, se apropie din ce in ce mai mult si trebuie sa decida daca se lasa si ei indragostit.
In the Mood for Love are loc intr-o era conservatoare, in care orice relatie pe care o au protagonistii nostri va atrage atentia si chiar condamnarea. A fi impreuna le-ar strica fericirea. A fi despartit ar fi la fel de mizerabil. Si asa dor, intr-o lume superb fotografiata pentru a sublinia puterea conexiunii lor si adancimea care ii separa. Cheung si Leung sunt uimitoare si putine romane inainte sau dupa aceea au captat un sentiment atat de profund de dor.
Love & Basketball (2000)
Debutul regizoral al Ginei Prince-Bythewood este mai glorios asigurat decat filmele multor veterani ai industriei si ramane unul dintre cele mai mari valori pentru filmele de dragoste din ultimii 20 de ani. Sanaa Lathan si Omar Epps joaca rolul Quincy si Monica, vecini din copilarie care viseaza ambii sa joace baschet profesionist. De-a lungul vietii, se indragostesc si se iubesc, sunt absorbiti de ambitiile lor si de luptele lor de familie si, in cele din urma, isi gasesc mereu drumul inapoi unul la celalalt.
Dragoste si baschet nu joaca niciodata ca o poveste de dragoste construita pe inventie sau melodrama fabricata. Este plin de personaje bogate, desenate atent, care se atrag si se resping reciproc in mod natural, facand alegeri bune si rele si nu suna niciodata fals. Lathan si Epps se simt perfect impreuna; chimia lor este fenomenala peste tot, indiferent daca sunt pe teren sau in afara terenului. Filmul Ginei Prince-Bythewood nu suna niciodata o nota falsa.
Amelie (2001)
O multime de filme romantice vizeaza „ciudatul” si se termina undeva in apropierea „incarcarii” din intamplare. Nu este asa si cu Amelie , fermecator de ciudata a lui Jean-Pierre Jeunet , cu Audrey Toutou ca o chelnerita aparent timida, care are o frana ascunsa de imaginatie salbatica. Isi baga in cap sa imbunatateasca viata tuturor celor din jurul ei si insista sa o faca in moduri capricioase, cum ar fi sa-si trimita gnomii de gradina in vacanta fara ei sau sa-si pacaleasca prietenii in relatii de dragoste incantatoare.
Pe parcurs, ea ajunge sa gaseasca ea insasi dragostea adevarata si este usor sa-ti imaginezi de ce. Filmul lui Jeunet este dragostea pura in sine, o oda pasionala excentricitatii, care are loc intr-un taram cinematografic in care ciudatii pot prospera. Toutou ne capteaza imaginatia prin fascinatia ei ticaloasa fata de oamenii din jurul ei, iar prin ochii ei, apreciem toate minunile lumii.
Jurnalul lui Bridget Jones (2001)
Au existat cateva adaptari grozave ale lui Jane Austen Pride and Prejudice la inceputul anilor 2000, dar aceasta actualizare moderna fermecatoare este cea care iese cel mai mult in evidenta. Jurnalul lui Bridget Jones o joaca pe Renee Zellweger in rolul lui Bridget, o femeie prinsa intr-un triunghi amoros intre atragatorul Daniel, interpretat de Hugh Grant , si domnul aparent dezinteresat, interpretat de Colin Firth (care, intr-un pic de cascadorie, celebru l-a jucat pe domnul Darcy intr-o adaptare simpla Pride and Prejudice cu sase ani inainte).
Este filmul lui Zellweger – ea a castigat o nominalizare la premiul Oscar pentru interpretarea ei – dar regizorul Sharon Maguire l-a oferit minunat pentru ea. Jurnalul lui Bridget Jones aduce in zilele noastre toata romantismul mocnit si comentariul mormant al romanului lui Austen, gasind povestea la fel de relevanta ca niciodata si asteptarile romantice contemporane la fel de pregatite pentru comentarii viclene ca cele din secolul al XIX-lea.
Secretary (2002)
Nu toata lumea se iubeste in acelasi mod si, totusi, putine filme romantice par cu adevarat interesate sa exploreze cu adevarat un stil de viata sexual. Cel putin avem secretarul lui Steven Shainberg . Maggie Gyllenhaal joaca rolul unei tinere care descopera, printr-o relatie BDSM neasteptata cu noul ei sef, ca este o supusa care tanjeste dupa domul potrivit. James Spader joaca rolul noului ei iubit, dar nici macar el nu pare pe deplin confortabil cu cine este si ce isi doreste cu adevarat.
Secretary este un film neobisnuit despre oameni cu nevoi foarte specifice care se gasesc unul pe altul. Dorintele lor pot fi specifice, dar fantezia lor este universala: ei cauta pe cineva care ii iubeste pentru ceea ce sunt, care poate oferi ceea ce au nevoie si cu care sa fie fericiti reciproc. Acesta este un vis care nu ar trebui doar rezervat milquetoastului senzual. Cei pervers merita si ei dragoste adevarata, iar Secretary este acea poveste de dragoste rara care respecta faptul ca toata lumea are nevoi unice si spune o poveste minunata care sugereaza ca exista cineva pentru toata lumea.
Love Actually (2003)
Imagine prin Universal Pictures
Love Actually a lui Richard Curtis parea sa vina si sa plece si apoi sa revina din nou ca un clasic peren al juletidei. Este usor de inteles de ce Love Actually nu a gasit un public imediat: este uimitor de schmaltzy. De asemenea, este usor de inteles de ce filmul a devenit in cele din urma un favorit de cult de vacanta: este uimitor de schmaltzy.
Love Actually spune o varietate de povesti romantice scurte, vag legate, chiar daca numai prin geografie. Oamenii se indragostesc, oamenii se indragostesc si oamenii fac muzica de Craciun de succes. Fiecare poveste este destul de subtire in sine, dar filmul lui Curtis se intrerupe atat de puternic incat filmul devine practic o arma mortala. Daca nu suporti o poveste, alta te va fermeca. Si daca se intampla sa-i placa pe toti, ele capata o maretie autentica in ansamblu. (Si daca nu-ti place niciuna dintre aceste povesti, s-ar putea foarte bine sa fii un Grinch.)
Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
Eternal Sunshine of the Spotless Mind poate sa nu para cea mai evidenta alegere atunci cand iti poftesti o dragoste dulce. Personajele centrale petrec mai mult timp certandu-se si uitand de existenta celuilalt decat o fac fericiti in dragoste, dar cam asta e ideea. Intr-o lume paralela (care arata in continuare la fel) in care se poate face o procedura care sterge complet memoria cuiva despre cineva din viata lor, Clementine ( Kate Winslet ) il eradica completpe fostul ei iubit, Joel ( Jim Carrey ), din ea. minte.
Ca razbunare, Joel decide sa faca acelasi lucru, dar Clementines se dovedeste greu de uitat. Filmul nu contine monologuri shakespeariane, nici scene de urmarire prin Grand Central Station. Este o poveste despre doi oameni care parcurg drumul anevoios al unei despartiri, care la un moment dat, ii readuce impreuna, dar din punct de vedere tehnic este un nou inceput. Este o poveste de dragoste suprarealista, trista, sincera si cu totul originala. Si cu subploturile care scot la iveala adevaruri si mai dure despre romantism si dragoste, condusa de Kirsten Dunst , Eternal Sunshine este un must-see pentru orice fan al romantismului, chiar daca nu ofera acelasi sentiment neclar ca o imagine a lui Nicholas Spark . – Emma Kiely
Inainte de apus (2004)
La noua ani dupa ce a facut furori cu povestea sa de dragoste incantatoare, Before Sunrise , Richard Linklater s-a intors cu vedetele sale, Julie Delpy si Ethan Hawke , pentru a afla ce au facut Celine si Jesse. Dupa ce au petrecut impreuna o noapte perfecta, intalnindu-se si indragostindu-se, apoi si-au luat ramas bun, se reintalnesc pentru cateva ore scurte. Povestea lor de dragoste a continuat cand noi nu ne uitam? Si daca nu, exista vreo sansa sa-si reaprinda dragostea sau vor sterge intregul frumos primul film in tinerete?
Before Sunset reuseste cumva sa se simta usor si serios in acelasi timp. Delpy si Hawke au genul de conexiune la camera la care putini actori ar putea visa vreodata, dar au o perioada atat de scurta de timp impreuna si aproape un deceniu intreg la intrebarile celuilalt la care sa raspunda. Filmul lui Linklater ne aminteste de ce i-am iubit si, poate, de ce ar trebui sa se iubeasca, dar raspunsul la ceea ce se intampla in continuare este rezervat doar pentru sfarsit, care poate foarte bine sa fie cel mai bun final al oricarei povesti romantice din acest secol. La naiba, poate chiar si in ultimul secol.
Brokeback Mountain (2005)
Puternicul roman de dragoste a lui Ang Lee, castigator de Oscar, Brokeback Mountain, este unul dintre cele mai rezonante western-uri moderne. Heath Ledger si Jake Gyllenhaal joaca rolul unor cowboy de la mijlocul secolului al XX-lea care se indragostesc la locul de munca si apoi merg pe drumuri separate, fiecare multumindu-se cu casatorii heterosexuale care le aduc siguranta sociala, dar fara fericire. Ei se reconecteaza si isi reaprind dragostea, dar fiecare intalnire clandestina vine cu pericolul descoperirii.
Povestit cu retinere elegiac, adaugand si mai multa semnificatie unei aventuri amoroase in care se spune putin, Brokeback Mountain se bazeaza pe un ansamblu coplesitor de spectacole. Demnitatea linistita a lui Ledger si energia lui Gyllenhaal par sa capteze fulgerul, iar Michelle Williams si Anne Hathaway fura ambele momente cheie ca femeile care isi dau seama ca s-au casatorit cu barbati care si-au dorit mereu altceva.
Vacanta (2006)
Filmele lui Nancy Meyers tind sa infatiseze viata burgheziei in termeni de basm si niciodata nu a avut mai mult succes decat in Vacanta . Cameron Diaz si Kate Winslet joaca femei care, in cautarea unei schimbari de ritm dupa relatii esuate, decid sa schimbe casa. Winslet se aventureaza in California de Sud, mutandu-se intr-un conac palatial langa un scenarist fermecator al Epocii de Aur de la Hollywood si incepe sa se indragosteasca de un composter de film interpretat de un Jack Black perfect . Intre timp, Diaz se muta in casuta confortabila si super scumpa a lui Winslet si face dragoste cu dragul Jude Law , care se dovedeste a fi fratele lui Winslet.
Perfectiunea expusa in The Holiday ar fi suspecta daca titlul nu ar incadra-o perfect: aceasta este o vacanta exceptionala din viata de zi cu zi. Problemele sunt intense din punct de vedere emotional, dar rezolvabile, iar personajele au libertatea de a-si face griji cu privire la slabiciunile lor fara preocupari serioase care sa le distraga atentia; lucruri mici stupide, cum ar fi facturile, de exemplu. Si intreaga distributie este atat de neinchipuit de incantatoare incat nu poti sa-i detesti aceasta fericire. Nu poti decat sa te delectezi cu ea, sa te indragostesti putin si apoi sa te intorci cu repros la viata reala. Ca acele facturi stupide.
O data (2007)
John Carney este faimos in intreaga lume pentru ca a realizat filme pasionate, bazate pe personaje, pline de muzica minunata, precum Begin Again si Sing Street . Dar capodopera lui este inca aceasta romantism incantator de discreta. Odata il joaca pe Glen Hansard in rolul unui musicist ambulant din Irlanda, care lucreaza in atelierul de reparatii de aspiratoare al tatalui sau, cand nu canta cantece despre ultima sa despartire pe strada. Cand muzica lui ia urechea unui imigrant ceh interpretat de Marketa Irglova , ei stabilesc o prietenie bazata pe apreciere muzicala reciproca.
Si, fireste, se indragostesc, dar, din pacate, nu pot face nimic in privinta asta. Tot ce pot face este sa stranga toti banii pe care ii pot, sa scrie niste melodii si sa creeze un disc. Carney intelege ca adevaratul fior al urmaririi povestii lor sta in a vedea arta pe care o fac personajele sale, nu in masinatiunile inventate ale unei povesti care ii impinge intr-un loc si altul. Exista o realitate imbatatoare in Once , desfatarea puterii muzicii de a se conecta cu alte fiinte umane, care straluceste si o face cu adevarat speciala.
Au venit impreuna (2014)
Exista o marca specifica de comedie romantica care nu se mai realizeaza prea mult, dar a fost o mare putere de box office in anii 1990. Fanii unor filme precum You’ve Got Mail While You Were Sleeping si Notting Hill pot recunoaste fiecare conventie de povestire slabita de la o mila departare si, daca au simtul umorului despre asta, geniala parodie a lui David Wain They Came Together . este doar o comedie perfecta.
Paul Rudd si Amy Poehler joaca rolul unor oameni atat de diferiti incat nu s-ar putea reuni, care descopera ca au ceva in comun atunci cand isi dau seama ca impartasesc o pasiune unica pentru „cartile de fictiune”. Dar va supravietui dragostea lor unor puncte false ale intrigii, digresiilor de tip twee si membrilor distributiei nebunesti? Va fi aproape ca si cum New York-ul ar fi un personaj din film? Stiti raspunsurile, dar asta il face mai amuzant pentru Wain si distributia lui nebuna sa treaca prin acele miscari in cele mai ciudate si mai constiente moduri imaginabile.
Si totusi, They Came Together nu se simte vicios sau condescendent. Singurul mod in care ai obtine chiar si toate aceste glume pe cheltuiala genului comedie romantica este daca ai iubi cu adevarat genul comedie romantica. Filmul lui Wain este o comedie minunata a genului, dandu-i o gura nesfarsita pentru slabiciunile sale, dar imbratisand-o cand actul se termina.
Carol (2015)
Romanul revolutionar al Patriciei Highsmith , Pretul sarii , a fost transformat intr-una dintre cele mai uimitoare romante din ultimele decenii. Carol , regizat si adaptat de Todd Haynes , il are in rol principal pe Rooney Mara in rolul unui functionar la un magazin universal care intalneste, din intamplare, o bogata socialita interpretata de Cate Blanchett . Relatia lor devine o dragoste, dar obiceiurile sociale si efectul pe care un scandal l-ar putea avea asupra unui divort ameninta sa-i sfasie.
Putine filme sunt la fel de uimitor fotografiate si proiectate elegant ca Carol . Este un film care intelege efectul afectului, unde stilul devine substanta si substanta este, in sine, un anumit mod de stil. Filmul lui Haynes trece prin propria estetica si se scufunda in deciziile dificile si in vietile interioare blocate ale eroinelor sale. Povestea lor este profunda si frumoasa, iar realitatile dure ale societatii conventionale si conservatoare nu ii pot retine decat atat de mult timp.
Dormit cu alti oameni (2015)
Nu au existat multe comedii romantice grozave si obraznice in secolul 21, dar Sleeping With Other People de la Leslye Headland s- ar fi remarcat chiar daca concurenta ar fi fost acerba. Jason Sudeikis si Alison Brie joaca rolul lui Jake si Lainey, doi oameni hiperactivi din punct de vedere sexual care realizeaza ca impulsurile lor le distrug viata. Asa ca jura ca nu se vor culca unul cu celalalt, indiferent cat de excitati ar fi. Si devin foarte, foarte excitati. Sudeikis si Brie mentin chimia sexuala la un punct de fierbere scazut pentru toti Sleeping With Other People, si da, stim unde se duce asta si da, este doar o chestiune de timp. Dar scenariul captivant al lui Headland si simtul umorului castigator fac minuni, iar ea mineaza constant configuratia puternica si personajele incantatoare pentru glume rade in hohote si romantism autentic.
Deadpool (2016)
Destul de multe filme cu supereroi au o poveste de dragoste de spus in mijlocul tuturor luptei cu crime costumate, dar din anumite motive este cea despre un criminal in masa care stie ca este intr-un film care iese in evidenta. Deadpool il are pe Ryan Reynolds in rolul unui mercenar care isi gaseste iubirea vietii, Vanessa ( Morena Baccarin ), o partenera hilara, sensibila, inteligenta si senzuala, care isi face viata sa merite traita. Asa ca, cand afla ca moare de cancer, fuge pentru a o scuti de oroarea de a-l vedea murind si se indreapta cu capul napus intr-un program secret guvernamental care il tortureaza fara mila, in speranta ca il va vindeca si ii va restabili viata.
Este, desigur, un targ al diavolului, iar Deadpool iese cu puteri de vindecare supraomenesti, dar pielea permanent deteriorata, ceea ce il face doar mai constient de a se reuni cu partenerul sau dupa ce o mare parte din relatia lor a fost fizica. Si in acel moment, da, exista multa actiune si violenta si umor la olita, dar Deadpool ar fi doar o ciocatoare fara o poveste umana autentica care sa-l intemeieze. Si povestea unui barbat a carui nesiguranta aproape ca ii fura relatia pe care si-o doreste, care ignora ceea ce ii spune iubitul sau pentru ca este ingrozit ca nu este ceea ce are nevoie ea cu adevarat, este mult mai atenta, accesibila si reala decat majoritatea celorlalti. filme din genul sau.
Southside With You (2016)
Southside With You , intim si captivant al lui Richard Tanne , ar fi unul dintre cele mai bune filme romantice ale deceniului daca subiectele sale ar fi fictive. Faptul ca se bazeaza si pe povestea adevarata a primei intalniri a lui Barack Obama si Michelle Robinson este doar un alt argument de vanzare intrigant. Southside With You il urmareste pe Robinson, interpretat de Tika Sumpter , ca un tanar avocat si supervizorul lui Obama, care accepta sa se intalneasca cu asociatul de vara pentru o intalnire comunitara. Ea accepta cu ezitare sa se intalneasca mai devreme, dar nu este interesata de o poveste de dragoste la birou.
Southside With You are loc pe parcursul dupa-amiezii si serii devreme, cand acesti doi indivizi cu personalitati puternice isi impartasesc gandurile despre viata, despre politica, despre rasa si gasesc o conexiune intre ei. Nu este dragoste la prima vedere si nu este o poveste de dragoste pasionala. Sunt doi indivizi complexi, cu idei mari si vise serioase care ajung sa realizeze, pentru prima data, ca ar putea fi mai multi. Filmul lui Tanne s-ar putea sa nu poata scapa pe deplin de sentimentul de mitologizare si, totusi, putine filme de dragoste din memoria recenta abordeaza dragostea si intalnirile cu aceeasi maturitate increzatoare, indiferent de context.
The Big Sick (2017)
Kumail Nanjiani si Emily V. Gordon au scris scenariul pentru aceasta poveste de dragoste atenta si extrem de amuzanta, care se bazeaza pe propria lor poveste adevarata. Nanjiani joaca o versiune a lui insusi, un comedian care se indragosteste de o femeie pe nume Emily ( Zoe Kazan ) care, brusc, intra in coma din cauza unei boli misterioase. In timp ce ea este bolnava, el stabileste o prietenie nelinistita cu parintii ei, interpretati de Holly Hunter si Ray Romano .
The Big Sick nu se teme sa-l arate pe Kumail intr-o lumina destul de dura, atunci cand merita, si tocmai acea onestitate brutala face ca acest film, altfel umoristic, sa fie atat de plin de emotie. Este genul de film care iti desface canalele lacrimale, uneori fara avertisment, si totusi te lasa sa te simti hranit, cald si implinit.
Suna-ma pe nume (2017)
Un adolescent isi gaseste prima dragoste adevarata, si este trecatoare, in romanta somptuoasa a lui Luca Guadagnino Call Me By Your Name . Timothee Chalamet joaca rolul lui Elio, un tanar al carui tata il angajeaza pe minunatul Oliver, interpretat de Armie Hammer , ca asistent de cercetare pentru vara. Este o vara de priviri dornice si vor-sau-nu-vor-ei suspans pana cand se desavarseste intr-o poveste de dragoste pasionala pe care nu o vor uita curand, chiar daca soarta are alte planuri pentru viitorul lor. Suna-ma pe numele tau este o scrisoare de dragoste catre aproape orice. Locul glorios al vilei italiene a filmului este decorul ideal pentru o drama romantica, muzica este imbatatoare, iar distributia nu a fost niciodata surprinsa mai eteric de camera.
Tara lui Dumnezeu (2017)
Amplasat in zona rurala din Yorkshire, God’s Own Country urmareste relatia dintre un tanar fermier imbufnat, Johnny ( Josh O’Connor ) si Gheorghe ( Alec Secareanu ).), un imigrant roman care vine sa ajute la ferma. Johnny isi petrece zilele instrainat de tatal sau, band pana la uitare si avand intalniri sexuale secrete cu alti barbati, deoarece inca nu este afara. Se simte lasat in urma pe masura ce prietenii lui au mers la universitate, scapand din micul lor oras izolat. Se pare ca Johnny a acceptat faptul ca va trai o viata trista si singuratica, dar sosirea lui Gheorghe schimba totul. De la resentimente, la tensiune sexuala lenta pana in cele din urma, o explozie de pasiune care ii vede pe barbati incapabili sa-si tina mainile unul de celalalt, drumul spre iubire al lui Johnny si Gheorghe este unul plin de vant, dar asta il face cu atat mai plin de satisfactii cand vedem cei doi isi imbratiseaza in cele din urma sentimentele unul pentru celalalt.
Tara lui Dumnezeudescrie calatoria de auto-descoperire pe care trebuie sa o porniti pentru a simti ca merita dragostea pe care si-o doreste. La kilometri distanta de decorul insorit italian al filmului Call Me By Your Name, acest film ne aduce aminte ca toate tipurile de dragoste se gasesc in toate locurile. Este o poveste frumoasa, sfasietoare si magnetica despre stima de sine si dragoste pe un fundal care nu se vede de obicei in filmele de dragoste.
