E nevoie de un nou mod de a face politică

Posted on

Trăim un moment în care încrederea cetăţenilor în oamenii politici e tot mai mică. Iar acest lucru nu este valabil numai pentru România, ci pentru întreaga lume. În această logică, cred că este imperios necesar să existe un nou mod de a face politică.

Asta este ceea ce le-am spus şi propus eu colegilor mei din PDL Bucureşti. Dacă vrem să recâştigăm încrederea bucureşteanului, este obligatoriu să schimbăm modul în care ne raportăm la activitatea politică. Pe de o parte, trebuie să facem în aşa fel încât dialogul cu cetăţeanul să fie reluat. Pentru asta, trebuie să le demonstrezi cu adevărat oamenilor că îi asculţi, înţelegi problemele pe care le au, le găseşti soluţii şi le pui în practică. Pe de altă parte, ca responsabil politic, trebuie să ai foarte mare grijă de ceea ce se întâmplă cu organizaţia din care faci parte. Interesul este de a stimula o emulaţie în interiorul partidului, de a crea o competiţie constructivă şi de a putea aduce permanent oameni noi care să servească interesului public.

Organizaţia pe care o conduc a decis să pună în prim-planul campaniei sale electorale dialogul cu cetăţeanul. Concursul „Un proiect pentru Bucureşti” este dovada cea mai bună că, atunci când le oferi cetăţenilor şansa de a se implica, ei o acceptă şi pot oferi multă plus-valoare. De altfel, numărul de proiecte depuse pentru a se obţine locul întâi pe lista PDL pentru Consiliul General a trecut deja de 700. E o dovadă incontestabilă a succesului unei idei simple şi mereu aplicabile în politică: implicarea cetăţeanului în luarea deciziilor. Şi rezultatul nu poate fi decât pozitiv. Pentru că multe dintre proiectele depuse sunt foarte interesante şi foarte originale. Celor care nu vor câştiga acest concurs de proiecte, dar care au soluţii viabile la problemele Capitalei, le promit că vom găsi o cale prin care să le asumăm şi pe acestea şi, cu ajutorul lor, le vom şi pune în practică.

Ca element de noutate, punctez faptul că s-a stabilit juriul concursului de proiecte. Acesta va fi format din cunoscutul jurnalist Robert Turcescu, din arhitectul Mircea Ochinciuc, reprezentanta Pro Do Mo şi a Platformei pentru Bucureşti, Roxana Wring, ong-istul de mediu Dan Trifu şi fostul primar al Capitalei Adriean Videanu. Toţi cei cinci, fie ei membri sau consultanţi, fac parte dintr-un juriu extrem de competent. Ştiu foarte bine problemele Bucureştiului şi pot, deci, evalua concludent cele peste 700 de proiecte depuse. Prin faptul că majoritatea este formată din reprezentanţi ai societăţii civile, încercăm să arătăm foarte multă deschidere şi transparenţă în luarea unei decizii importante pentru Bucureşti – cine va fi unul dintre viitorii consilieri care ii vor reprezenta in CGMB.

Tot în logica parteneriatului cu cetăţenii si a dorintei de a determina implicarea lor socială, punctez şi succesul campaniei „Bucureştiul reciclează”. Practic, în primele trei zile de la lansare, peste 650 de bucureşteni au conştientizat nevoia reciclării hârtiei, lucru care se traduce prin 5,6 tone de maculatură colectată. Recunosc: campania a ieşit mult mai bine decât m-am aşteptat şi reacţia bucureştenilor este foarte încurajatoare. E o dovadă clară că doresc un Bucureşti curat şi verde, aşa cum le propune de altfel şi organizaţia pe care o conduc.

Acest nou comportament politic, dincolo de deschiderea faţă de cetăţean, trebuie să cuprindă şi o schimbare a vieţii interne de partid. Cred că trebuie să punem în centrul atenţiei noastre principiul meritocraţiei. Trebuie să le arătăm tuturor, fie ei membri de partid sau nu, că promovarea se face în funcţie de competenţe şi că avem permanent resurse umane cu care să ne prezentăm în faţa electoratului.

În această logică se înscrie decizia Biroului Permanent de a recomanda sectoarelor ca, pe listele pentru consiliile locale şi Consiliul General, să nu se regăsească oameni care au la activ două sau mai multe mandate în administraţia locală. Este dorinţa de a da unor oameni noi şi tineri şansa de a-şi pune amprenta pe calitatea vieţii din Bucureşti, dar şi posibilitatea ca aceia care au petrecut minimum opt ani în administraţia locală, dovedind competenţă, bună-credinţă şi loialitate faţă de partid să poată trece la un nivel superior al carierei politice.

Şi pentru a nu crede cineva că decizia asupra listei pentru CGMB se ia oricum, punctez faptul că accesul în funcţia de consilier va fi acordat exclusiv ca urmare a rezultatului electoral obţinut de respectivii candidaţi. Fiecare va primi un colegiu şi, în funcţie de numărul de voturi obţinut, va accede sau nu în Consiliul General. E un sistem puţin mai complex, dar foarte bine pus la punct, care oferă mai multă reprezentativitate şi legitimitate consilierilor generali – practic, în CGMB, se vor regăsi doar cei validaţi de voturile bucureştenilor.

Iată pe scurt ce înseamnă, din perspectiva PDL Bucureşti, acest nou mod de a face politică. Eu sunt convinsă că, în campania electorală care urmează, locuitorii Capitalei vor aprecia eforturile pe care le facem şi vor realiza că doar PDL Bucureşti este interesat de problemele lor, e dispus să îi asculte şi să acţioneze concret pentru a le rezolva.