Jurnal: 22 august

Posted on

Aşa cum vă spuneam în articolul de ieri, am convocat o şedinţă la MDRT pentru a vedea ce se poate face ca nivelul de absorbţie al fondurilor europene să se îmbunătăţească şi ritmul de finalizare al lucrărilor să crească. Chiar dacă ministerul pe care îl conduc a atras cele mai multe fonduri europene, e în continuare loc de mai bine, de mult mai bine.
Şedinţa a durat aproape 3 ore şi au participat conducerea Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), conducerea Autorităţii de Management a Programului Operaţional Regional (AMPOR), reprezentanţi ai Direcţiei de programe de cooperare transfrontalieră şi ai Direcţiei de implementare a programelor Phare.
În urma şedinţei, am stabilit o serie de măsuri care să eficientizeze activitatea. La nivel de minister, s-a decis o reorganizare a structurilor care se ocupă de fonduri europene: mai puţină birocraţie, capacitatea de a lua decizii mult simplificată şi o responsabilizare suplimentară a personalului care lucrează în aceste programe.
La nivel exterior ministerului, vrem să creăm cadrul necesar ca autorităţile publice locale să scurteze perioada de derulare a procedurilor de atribuire a contractelor şi să mărească ritmul de derulare efectivă a lucrărilor. Acum, atribuirea contractelor se face anevoios, iar lucrările au întârzieri mari. MDRT se află în postura de a-i aştepta pe reprezentanţii administraţiilor locale să vină să ceară banii pe proiecte. Asta nu se împlă tocmai pentru că există aceste întârzieri mari la proiecte.
Pentru perioada următoare, ne-am propus o ţintă ambiţioasă: semnarea de contracte pe fonduri europene de 50 de milioane de euro pe lună. Aici, munca importantă o desfăşoară Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR).
La fel de importantă este şi mărirea nivelului sumelor pe care MDRT le plăteşte beneficiarilor lucrărilor, astfel încât valoarea contractată să se apropie de sumele efectiv plătite. Diferenţa este dată de timpul pe care se derulează lucrarea, la unele ajungându-se la o perioadă de chiar doi ani.
În măsura în care vom atinge aceste obiective autoasumate, România va fructifica următorii 3 ani pe care îi are la dispoziţie pentru a atrage toate fondurile europene care i-au fost alocate. Dacă irosim această şansă, aderarea la Uniunea Europeană ne poate costa mai mult decât beneficiile noastre efective. România poate ieşi din criză cu aceşti bani europeni.
Spre seară, după şedinţă, am avut întâlnire la partid. Apoi, am discutat la Guvern despre priorităţile de săptămâna asta. Când am terminat, era trecut de 11 şi am decis să amân jurnalul de ieri pentru astăzi.