Am fost astăzi la o şcoală din Pantelimon împreună cu Ionuţ, copilul pe care l-am botezat în urmă cu 7 ani. Sincer, am fost extrem de emoţionată şi eu – poate chiar mai mult ca el. Am trăit un sentiment deosebit, probabil cel mai apropiat de o legătură maternă. Acest lucru cred că i s-a transmis şi lui, pentru că l-am văzut în mai multe rânduri căutându-mă cu privirea din rândurile noilor săi colegi. Mă bucur foarte mult că am reuşit să fiu alături de acest copil minunat într-un moment foarte important al vieţii lui.
Prima zi de şcoală cred că a fost un moment cel puţin la fel de magic pentru Ionuţ aşa cum a fost pentru mine acum 32 de ani. Sunt convinsă că îşi va aduce aminte toată viaţa de el. I se putea citi emoţia, curiozitatea şi bucuria în ochi. Puteţi vedea asta şi în fotografiile de mai jos.
Şi-a întâlnit pentru prima dată colegii pe care îi va avea în următorii 8 ani. Toţi îi vor deveni prieteni în această perioadă şi vor învăţa unii de la ceilalţi ce înseamnă camaraderia. La fel cum vor învăţa de la doamna învăţătoare tainele scrisului şi ale cititului.
Mult succes, Ionuţ! Sunt convins că voi fi în continuare la fel de mândră de tine ca şi acum şi vei ajunge un om mare în adevăratul sens al cuvântului!
