ROMÂNIA CREŞTE, DAR TREBUIE SĂ FIM FOARTE ATENŢI LA CRIZA ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ

Posted on

Cred că principalul subiect căruia trebuie să-i acordăm atenţie în această perioadă este situaţia economică internaţională. Chiar dacă Statele Unite au reuşit să ridice plafonul datoriei publice, chiar dacă liderii principalelor ţări din Uniunea Europeană au decis acordarea unui nou sprijin financiar Greciei, dar şi susţinerea Portugaliei şi Irlandei, lucrurile par a se înrăutăţi de la o zi la alta, ba chiar de la o oră la alta. Se pare că pierderile de pe bursele din Europa şi SUA în ultima săptămână se ridică la peste 1 trilion de dolari americani – adică PIB-ul României pe aproape 6 ani.

În timp ce în alte ţări, presa monitorizează de la minut la minut evoluţia pieţelor financiare, la noi este o tăcere suspectă, aproape impusă. Ceea ce mă face să cred că televiziunile de ştiri, altfel pricepute la toate, fie nu înţeleg ce se întâmplă, fie nu vor să prezinte ceea ce se petrece în afara României, tocmai pentru a da vina pe actuala guvernare, în cazul unor noi dificultăţi.

Datele pe care le-am prezentat chiar aici pe blog în ultima perioadă arată că România a făcut progrese semnificative în ultimul an. De la o economie bolnavă, obligată mereu să se împrumute, am ajuns la un anumit nivel de stabilitate. Iar acest lucru este observat şi de Fondul Monetar Internaţional, şi de Comisia Europeană, de instituţiile de evaluare financiară care au crescut rating-ul României, dar şi de presa internaţională care dă ţara noastră ca exemplu. Asta în timp ce rating-urile unor ţări cu economii mult mai puternice sunt ameninţate cu prăbuşirea, iar rating-ul SUA este scăzut pentru prima dată în istorie

Cu toate aceste veşti bune, venite dinspre execuţia bugetară pe primele 6 luni, din perspectiva păstrării creşterii economice, dar şi a avansului prognozat pentru 2012, suntem însă direct influenţaţi de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Legat de criza din 2008-2009, am auzit mereu sintagma „too big to fail”. Ei bine, acum auzim sintagma „too big to save” referitoare la Italia şi Spania, ceea ce este cu adevărat îngrijorător.

De aceea, aşa cum fac şi reprezentanţii Băncii Naţionale, invit la prudenţă. Nu avem voie să dăm frâu liber tentaţiei pentru creşteri populiste de pensii şi salarii. Românii au trebuit să facă sacrificii mult prea mari ca economia naţională să se stabilizeze, pentru ca ele să fie anulate acum de dorinţa celor din USL de a ajunge la putere.

În 21 iunie, la consultările de la Cotroceni, Preşedintele le-a propus lui Victor Ponta şi Crin Antonescu formarea unui Comitet de monitorizare şi analiză a evoluției crizei economice internaționale, pentru a putea preveni eficient efectele pe care aceasta le-ar putea avea asupra României. Neînţelegând nimic, dar dorind să pară preocupaţi şi înţelepţi, cei doi au cerut înființarea unui Comitet de monitorizare a crizei economice interne.  Preşedintele i-a corectat, explicându-le că nu este nevoie să monitorizeze criza economică internă, deoarece Guvernul a luat măsurile corecte şi a reușit stabilizarea economiei, dar că trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce se întâmplă în exterior.

Efectele se pot resimţi şi la noi, chiar dacă, prin ceea ce am facut în ultimul an, suntem mult mai pregătiţi acum decât în 2008 şi 2009 să trecem printr-un eventual al doilea val al crizei economice. Şi uite că, la o lună de la acel moment, îngrijorările şi prudenţa Președintelui se dovedesc realiste şi întemeiate.

Cu ochii la ce se întâmplă în jurul nostru, pentru a putea reacţiona în caz de nevoie, trebuie să facem tot ce este posibil să stimulăm economia naţională şi să continuăm procesul de reformă. Doar aşa vom avea o creştere economică sustenabilă. Avem nevoie să dăm dovadă de un optimism moderat: România se află pe drumul cel bun, dar trebuie să fim atenţi la efectele crizei economice internaţionale.

PS. Simt nevoia să fac o corectură faţă de felul în care a fost interpretată în România scrisoarea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso – acesta vorbea despre extinderea crizei datoriilor suverane dinspre periferia Zonei Euro spre centru (Spania şi Italia), nu către exterior. Până una alta, România este un exemplu extrem de bun: datoria publică a României se situează la 36% din PIB, iar deficitul este bine ţinut sub control – vom avea mai puţin de 4,4% anul acesta, iar anul viitor vom reuşi să coborâm sub 3%.