Turismul litoral, in crestere fata de anii trecuti

Ca ministru al Turismului, sunt extrem de bucuroasă atunci când văd că structurile de cazare de pe litoral lucrează la capacitate maximă. Din acest punct de vedere, cred că 2011 este cel mai bun an de când mi-am început mandatul.

Pun creşterea numărului de turişti de pe litoral în principal pe seama uşoarei creşteri economice de anul acesta. Ceva mai multă stabilitate financiară pentru români se traduce prin mai multe vacanţe şi, în final, mai mulţi bani cheltuiţi la mare în România. Aşa cum observam şi în urmă cu mai bine de o lună, lucrurile încep să se dezgheţe uşor, uşor. O analiză economică recentă arată că românii şi-au crescut cheltuielile în acest an faţă de 2010. Principala cheltuială făcută în plus era legată de concedii, dacă adăugăm şi datele INS care arată că mai putini români au ales anul acesta să plece în vacanţe din ţară. În plus, numărul turiştilor  români este in creştere cu 10%, iar al celor străini cu 10,7 %.

Se vede, deci, foarte ușor că destinaţiile de turism interne şi în special litoralul sunt pline acum. Numai niște detractori puteau cere, în emisiuni isterice sau prin articole de presă manipulatoare, ca turismul să crească în timp ce toată economia scădea, iar veniturile oamenilor s-au redus consistent!

Nu întâmplător, cred eu, sezonul estival de anul acesta este mai bun şi pe fondul unei campanii de presă mai puţin distructive decât în ultimii ani. Sigur, am avut alge, acum sunt preţuri de Miami, dar nu se compară cu radiaţiile ucigaşe de anul trecut (prezente, nu se ştie cum, doar pe litoralul românesc, nu şi pe cel bulgăresc), cu peştele-dragon de acum doi ani, otrăvitor şi extrem de agresiv, sau cu păianjenii ucigaşi de acum câţiva ani, adevărate tarantule amazoniene. Semn că, atunci când presa nu vrea să facă rău, lucrurile pot să iasă şi bine.

Cu toate acestea, nu mă iluzionez asupra potenţialului litoralului românesc. Vor mai trebui să treacă vreo câţiva ani până să avem o destinaţie cu adevărat atractivă pentru turiştii străini. În bună măsură, avem nevoie de infrastructură. Deocamdată, ne bazăm doar pe cei care îndură, cu stoicism, drumurile către litoral. Terminarea lucrărilor la calea ferată, drumul care leagă nordul litoralului de sud, dar şi încă o porţiune din autostradă au reprezentat un impuls important anul acesta. Cred că, în momentul în care toate aceste investiţii în infrastructură vor fi duse la îndeplinire, situaţia se va îmbunătăţi şi mai vizibil. Mai avem însă de lucru. Iar această sarcină revine statului şi trebuie tratată ca atare. Oricum, s-au făcut mai multe pentru dezvoltarea infrastructurii turistice (chiar a celei de pe litoral) în trei ani de mandat decât în 18 ani de după ’89.

Problemele de funcționare, dezvoltare şi modernizare a staţiunilor sunt, în primul rând, de competenţa autorităţii publice locale, iar uneori ţin chiar de alte ministere. Din cauza mediatizării fără precedent în ultimii trei ani a turismului, a ministerului şi chiar a mea ca ministru, oamenii cred că orice aspect legat de turism este în grădina MDRT. Nu mai reiau veşnica problemă a plajelor, aflate încă, total greşit!, în administrarea ministerului Mediului.

Noi putem să-i sprijinim pe toți cei implicați în fenomenul turismului şi să acţionăm în limita atribuţiilor pe care le avem – în mod deosebit: legiferare şi control. O mare parte a problemei le rămâne însă şi privaţilor. Le-am spus în repetate rânduri că se bucură de sprijinul ministerului, dar că nu putem noi suplini totul. Atât timp cât raportul dintre servicii şi preţuri nu se îmbunătăţeşte, câştigurile lor nu vor fi consistente. În economie, nu preţul mare îţi aduce profitul, ci volumul mare. Când va creşte numărul de turişti, cu preţuri mai mici şi condiţii mai bune, încasările vor fi mult mai mari.

MDRT va continua să ajute litoralul românesc să se modernizeze, investind în infrastructură. Este aproape gata Planul Urbanistic al Zonei costiere, care va aduce o altă înfăţişare plajelor. Aşa cum am discutat cu reprezentanții TUI Scandinavia, va trebui să pregătim o locaţie Blue Village în zona de sud. Asta înseamnă un complex de 400 – 500 de locuri, în care turiștii care vin cu copii, dar nu numai, să aibă la dispoziție toate facilitățile la un loc. Controalele asupra structurilor de primire din acest an s-au dovedit extrem de eficiente, iar ele vor continua şi ele.

Cred că, de la vară la vară, va fi mai bine. Odată rezolvate problemele cu construcţiile pe plajă şi cu hotelurile închise de către speculatorii imobiliari, adevăraţii investitori în turism se vor simţi stimulaţi şi, sunt sigură, vor investi mai mult. Sudul litoralului are şi el şansa construirii unei alternative. Dacă în Mamaia se poate merge pe turism de week-end şi pe distracţie în cluburi, după modelul Tenerife, în staţiunile din sud trebuie să existe alternativa turismului balneo. Sunt câteva centre balneare de renume ajunse în stare jalnică, aflate acum în administrarea ministerului Sănătății, care trebuie urgent să treacă la privaţi.

În încheiere, nu pot decât să mă declar mulţumită de progresele făcute de turismul litoral românesc în 2011 şi să aştept o evoluţie şi mai bună pentru anul viitor. Mai ales că multe dintre probleme vor fi rezolvate şi vom avea, în sfârşit, o Lege a turismului.

PS. În luna iunie a acestui an, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei a devansat cu peste 2% valoarea atinsă în luna precedentă şi cu 7,5% luna iunie a anului trecut. În primul semestru din acest an, creşterea înregistrată a fost de 8,6%, activitatea din hoteluri şi restaurante fiind principala sursă de creştere.