Uniunea Social-Liberală este o construcţie politică artificială, conjuncturală, creată cu un singur scop: câştigarea alegerilor. Nu are absolut nicio legătură cu ce înseamnă cetăţeanul şi nevoile sale. De altfel, reprezentanţii săi nici nu mimează vreo soluţie, ci doar încearcă, în fiecare seară, pe toate posturile de televiziune, să îi convingă pe români că responsabilitatea politică e o greşeală. E un mod superficial de-a face politică, la ciupeală, care nu îmbunătăţeşte deloc viaţa românilor, ci încearcă să satisfacă doar pretenţiile de putere ale PSD-iştilor şi PNL-iştilor.
Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Capitală cu eliminarea lui Andrei Chiliman de la conducerea PNL Bucureşti este dovada cea mai clară a faptului că, în acest moment, în interiorul USL se duce o bătălie pe viaţă şi pe moarte privind candidaturile pe care opoziţia le va depune. Se joacă la rupere, iar victime cad cei care nu intră în jocul celor trei decidenţi: Crin Antonescu, Victor Ponta şi Dan Voiculescu. De astăzi, aşa cum se prezintă lucrurile, PNL nu mai există la Capitală.
Până ieri, USL-ul poza într-un monolit care se luptă cu „tirania” Preşedintelui. Victor Ponta rupea scrisoarea de la Traian Băsescu în modul cel mai cabotin cu putinţă, iar discuţiile de la televiziunile prietene nu uitau să amintească despre problemele din PDL. Iată că, de fapt, lucrurile stau cu totul invers: USL se dezintegrează şi dispare la umbra marilor şi iluştrilor săi conducători, stând pe un adevărat butoi de pulbere, care în curând va şi exploda – sunt curioasă cum va reacţiona Crin Antonescu când va auzi că Andrei Chiliman îl acuză de „politicianism” şi că „face politică numai la talk-show-urile de televiziune” şi îi aminteşte că „în politică au câştig de cauză cei care joacă şah, nu poker!”
Nu numai că PSD, PNL şi PC nu au un candidat pentru funcţia de Primar General, trebuind să apeleze la Sorin Oprescu, dar arată că nu pot să se înţeleagă nici în ceea ce priveşte candidaturile la sectoare. În acest moment, au agreat candidaţii doar la Sectorul 3, Robert Negoiţă, Sectorul 4, plimbăreţul Cristian Popescu Piedone, şi Sectorul 5, Marian Vanghelie. Acum devine, deci, clar că toată presiunea pusă asupra PDL Bucureşti privind desemnarea candidaţilor şi crearea unui sentiment de incertitudine au fost rezultatul unei strategii de acoperire a problemelor proprii cu care se confruntă partidele din opoziţie.
Aceste scandaluri care se ţin lanţ la nivelul USL arată de ce bucureştenii nu trebuie să-şi pună speranţele şi încrederea într-o construcţie politică de tip Frankenstein. Aceşti oameni nu pot să se înţeleagă, sunt uniţi doar de motivaţii personale nicidecum de soluţii pentru problemele cu care se confruntă cetăţenii.
Lupta dusă astăzi în interiorul USL, care-l face pe Crin Antonescu să-l destituie pe unul dintre liderii „grei” ai PNL, arată faptul că sondajele de opinie care îi prezintă pe cei din opoziţie ca învingători reprezintă simple fumigene de presă menite să ascundă adevărul: opoziţia se prăbuşeşte, pierzându-şi, din cauza problemelor interne, mare parte a capitalului de încredere.
PDL rămâne soluţia cea mai bună pentru bucureşteni. Pe de o parte, pentru că este singurul partid de numele căruia se pot asocia proiecte mari de infrastructură pentru Capitală (Pasajul Basarab, Stadionul Naţional, staţia de epurare de la Glina etc.). Pe de altă parte, pentru că e un partid echilibrat, cu o structură politică foarte stabilă, care poate să le reprezinte mai bine interesele. Nu este o construcţie politică realizată doar pentru a câştiga alegerile şi a se dizolva apoi în scandaluri zgomotoase aşa cum este USL. Sunt convinsă că acest lucru va fi conştientizat şi de cetăţenii Capitalei.
